Sumanul Reginei Maria: punct de oprire, Freiburg-Germania

Publicat de , 9 mai 2017, 15:52 / actualizat: 11 mai 2017, 15:27

(UPDATE)

Una dintre cele mai plăcute surprize din cariera mea jurnalistică a fost vizita la Biblioteca Română din Freiburg. Avusesem mai multe încercări de a o vedea, dar fatalmente orarul instituției nu se potrivea cu orarul meu dintr-o țară străină. Aveam să îi trec totuși pragul, într-o zi de iarnă, când frigul de afară s-a prelungit și între pereții vechi ai clădirii, rămasă doar în grija diasporei române din landul Baden-Württemberg, în regiunea Breisgau, la marginea vestică a părții de sud a munților Pădurea Neagră. O bibliotecă de care ar fi trebuit să se intereseze mult mai multă lume, o instituție care are nevoie urgentă de un Mecena.

M-a întâmpinat directorul Mihai Neagu, medic, stabilit de mai multă vreme la Freiburg, cel care, cu o perseverență rar întâlnită în aceste vremuri de pragmatism total, menține la înalte standarde culturale spiritul românesc al refugiaților de după al Doilea Război Mondial, care au fugit de teroarea comunistă.
O colecție impresionantă de volume, unele chiar ediții princeps, dar dincolo de toate acestea am fost copleșită de simbolurile românești păstrate cu grijă și dragoste în expoziția de la etaj.

Ceea ce mi se pare remarcabil este faptul că doctorul Neagu continuă tradiția tipăririi Buletinului Bibliotecii Române, cu studii și documente românești, cu o calitate a textului impecabilă științific.
Sun în posesia volumului jubiliar din 2014, dedicat bibliotecii la cea de a 65-a aniversare. Semnături remarcabile precum cele ale profesorilor Matei Cazacu, Alexandru Herlea, dr. Mihai Neagu, Nicolae Stroescu Stânișoară, dr. Ursula Ott, Ioan Iancu Bidian, preotului Sorin Petcu, ne dezvăluie dimensiunea interesului real pentru acest loc minunat de spiritualitate românească.

Căutând site-ul bibliotecii descoperi un univers încărcat de istorie, menținut în viață de un grup tot mai restrâns de intelectuali. Textul de prezentare ne arată că: ”aproape necunoscută în spaţiul cultural românesc, Biblioteca Română din Freiburg este una dintre instituţiile cele mai vechi ale exilului românesc postbelic, sursă de primă importanţă pentru istoria acestuia, prin bogăţia mărturiilor scrise mergând de la articole de presă sau cărţi până la documente de arhivă, unele dintre ele reflectând activitatea sau acţiunile românilor care „au ales libertatea”. Aceasta reflectă (…) faţetele exilului românesc, lupta cu regimul comunist de la Bucureşti dar şi relaţionarea cu autorităţile statului german.

Bazele instituţionale ale Bibliotecii Române din Freiburg au fost puse la 1 mai 1949, de către Virgil Mihăilescu, despre care Dan Ottiger Dumitrescu menţionează că în ţară a lucrat la Biblioteca Academiei Române sub îndrumarea profesorului Ioan Bianu. Ulterior aceasta a fost oficial recunoscută ca persoană juridică şi morală de către autorităţile germane competente din Freiburg, la data de 21 iulie 1950 prin legalizarea unui Statut de constituire şi funcţionare în confirmitate cu legile de atunci din R.F.Germania.”

Am păstrat acest subiect pentru o zi aniversară, cum este aceasta, cu multiple valențe, în perioade istorice diferite: Ziua Independenţei de Stat a României( 140 de ani), Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial şi Ziua Uniunii Europene.

Dar ceea ce nu v-am spus până acum vă va surprinde total!
Într-una dintre vitrinele expoziției, am admirat cu răsuflarea tăiată, sumanul lucrat de călugărițele de la Agapia, pentru Regina Maria, purtat la serbătorile dedicate Încoronării de la Alba Iulia, o donație a doamnei Constance Olariu. Minunata Maria a României, pentru care această țară a însemnat patria sa, pentru a-şi demonstra iubirea faţă de poporul căruia îi era regină, fascinată de tradiţiile populare, a purtat cu mândrie costumul popular românesc, chiar și în acele momente definitorii ale istoriei neamului.

De asemenea, tot la Freiburg poate fi găsit și costumul muscelean purtat de Regina Elisabeta. Obiecte neprețuite, aproape necunoscute publicului larg.

Un interviu cu dr. Mihai Neagu, despre Biblioteca din Freiburg:

Sursa foto:
Fotografia principală: https://casa-regala.blogspot.ro/2014/04/foto-regina-maria-romaniei-imbracata-in-costum-national
Restul fotografiilor sunt din arhiva personală

Forțele Navale Române celebrează 9 mai

Publicat de , 6 mai 2016, 11:29

Cu prilejul sărbătoririi „Zilei Independenţei de Stat a României”, „Zilei Europei” şi a „Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial”, militarii din Forţele Navale Române vor
participa luni, 9 mai, la activităţi în Bucureşti şi în garnizoanele de marină Constanţa, Brăila şi Tulcea.

La Bucureşti, şeful Statului Major al Foţelor Navale, contraamiralul dr. Alexandru MÎRŞU va participa la ceremonia de depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial,
începând cu ora 09.00.

La Constanţa, comandantul garnizoanei, contramiralul de flotilă Daniel Căpăţînă va participa la ceremonia de depuneri de coroane de flori la Monumentul Independenţei de Stat a României, din Parcul de la
Casa de Cultură, începând cu ora 10.00.

La Brăila, comandantul garnizoanei, colonelul Gheorghe SOARE va participa la ceremonia de depuneri de coroane de flori la Cimitirul Eroilor „Sfinţii Constantin şi Elena”, începând cu ora 16.30.

Iar la Tulcea, comandantul garnizoanei, comandorul Tudorel IVANA va participa la ceremonia de depuneri de coroane de flori de la Monumentul Independenţei, începând cu ora 09.00.