Ziua Constituţiei României este marcată, în fiecare an, în data de 8 decembrie.
Constituţia din 1991 a fost prima de după Revoluţia din decembrie 1989 şi a fost adoptată, în forma iniţială, în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991, conform site-ului www.cdep.ro. A intrat în vigoare în urma aprobării ei prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanţi, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.
Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea noii Constituţii a României au durat un an şi jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcţioneze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituţională pentru elaborarea proiectului de Constituţie. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari şi cinci experţi – personalităţi ale învăţământului juridic românesc şi jurişti cu activitate îndelungată.
În intervalul iunie 1990 – ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituţie, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie şi 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie – 18 noiembrie 1991, pentru ca la 21 noiembrie să fie adoptat prin vot nominal.
Votul decisiv asupra noii Constituţii a fost dat la 21 noiembrie 1991. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenţi 509, dintre care 414 s-au pronunţat pentru şi 95 împotrivă. FSN, PUNR şi reprezentanţii minorităţilor, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepţii. PNŢCD şi PNL s-au pronunţat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.
Noua Constituţie a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.
După patru ani de la adoptarea Constituţiei României, la 13 noiembrie 1995, deputaţii au adoptat, în cadrul şedinţei Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind proclamarea ”Zilei Constituţiei României” pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, iniţiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ”Zilei Constituţiei României” (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).
Constituţia adoptată în 1991 a fost modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului naţional din 18-19 octombrie 2003, privind Legea de revizuire a Constituţiei României, conform site-ului www.cdep.ro.
Constituţia României cuprinde: Titlul I – Principii generale; Titlul II – Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale; Titlul III – Autorităţile publice; Titlul IV – Economia şi finanţele publice; Titlul V – Curtea Constituţională; Titlul VI – Integrarea euroatlantică; Titlul VII – Revizuirea Constituţiei; Titlul VIII – Dispoziţii finale şi tranzitorii.
Pe 8 decembrie este Ziua Constituţiei României. Augustin Zegrean – fost președinte al Curții Constituționale a României a fost invitat la “Interviul dimineţii”
Ţara noastră marchează, anual, pe 8 decembrie, Ziua Constituţiei României, instituită prin Legea nr. 120 din 8 decembrie 1995, iniţiată de Camera Deputaţilor şi adoptată de acest for la 13 noiembrie 1995 şi aprobată şi de plenul Senatului, la 5 decembrie 1995.
Constituţia unui stat reprezintă actul său juridic şi politic fundamental, care reglementează aspecte referitoare la forma de guvernământ, structurile şi atribuţiile puterilor în stat şi la drepturile fundamentale ale cetăţenilor.
În istoria ţării noastre, Constituţia a fost modificată de nu mai puţin de opt ori. Astfel, pe 1 iulie 1866 a fost adoptată prima Constituţie a României, iar după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, a fost necesară o nouă Constituţie, adoptată pe 29 martie 1923. Au urmat modificări ale actului fundamental al României, în anul 1938, în timpul dictaturii regale, apoi în perioada comunistă, în anii 1948, 1952 şi 1965, iar după decembrie 1989, Constituţia a fost din nou modificată în anul 1991, forma actuală fiind adoptată în anul 2003.
La „Interviul dimineții” Radio Constanța, invitatul nostru a fost astăzi, Augustin Zegrean – fost președinte al Curții Constituționale a României
Fără să intrăm prea adânc în teoria dreptului constituțional, de ce este important să avem o Constituție, o lege fundamentală?
Augustin Zegrean: Pentru că acolo, în legea aceasta fundamentală este reglementată organizarea statului. Prima parte a Constituției este descriptivă – ne spune despre ce se întâmplă cu limba română, cu capitala și teritoriul țării. Sunt și alte dispoziții în legătură cu România: că este stat de drept, că este republică și așa mai departe. Partea a doua se referă la drepturile și libertățile fundamentale care sunt într-un număr destul de mare, peste 30 de drepturi și libertăți fundamentale. Practic, tot ce există în tratatele internaționale în legătură cu drepturile omului veți găsi și în Constituția României. Sunt prevăzute acolo și obligațiile, ele sunt în număr foarte mic (3-4 obligații: obligația de fidelitate față de țară este cea mai importantă) după care urmează partea cu titlul „Instituțiile statului”, unde veți făsi Parlamentul, Președinția, Guvernul, Justiția – Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituționalăși așa mai departe. De aici trebuie pornit, pentru că aceste dispoziții reglementeză organizarea statală și avem un text chiar la început în Constituție, articolul I, alineatul 5, care spune că în România respectarea Constituției și a supremației sale și a legilor este obligatorie. Deci, Constituția este legea supremă în stat.
Chiar dacă este greu de schimbat ceva în legea fundamentală, mai ales când se formează majorități la limită în Parlament, credeți că este necesară o revizuire a Constituției, sunt prevederi care nu mai răspund nevoilor actuale?
Augustin Zegrean: Nu, nu cred asta pentru că, dacă se citește cu bună-credință, se găsesc răspunsuri la toate întrebările. Constituția este un mecanism pe care nu poți să îl modifici pentru că nu mai funcționează. Orice piesă din Constituție este necesară. Prin modificarea ei s-ar putea să nu se mai potrivească cu celelalte piese și angrenajul să nu mai funcționeze. Dacă vrei să schimbi, faci o nouă Constituție, dacă îți dă mâna și ai putere și ai cunoștințe…faci o nouă Constituție.
În contextual actual, la puțin timp după alegeri, ne uităm din nou către Constituție, care la art 103 spune:
Art. 103 – Învestitura
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Ne aflăm în această situație, de a nu exista un partid care are majoritate absolută. Cum citim litera și care este spiritul Constituției în această situație? Ce are de facut președintele? Ce au de făcut partidele?
Augustin Zegrean: Președintele doar consultă partidele, aici este dreptul lui suveran de a desemna o persoană care să formeze Guvernul. Sigur că nu este liber în această alegere, pentru că trebuie să țină seama de structura Parlamentului, trebuie să țină seama că cineva trebuie să voteze acea persoană pentru că nu o poate numi ca prim-ministru decât în baza votului de încredere acordat de Parlament. În asta constă obligația președintelui de a consulta partidele care dețin majoritatea. Mai întâi partidul care deține majoritatea absolută, ori dacă nu este o majoritate este logic textul. Pentru că dacă un partid deține majoritatea absolută, președintele consultându-se cu acel partid și fiind de acord cu persoana propusă de președinte să îndeplinească funcția de prim-ministru o va și vota și îi va da votul de încredere. Dacă nu există o astfel de majoritate, sigur că trebuie să se vorbească cu toți pentru a se constitui o majoritate care să voteze propunerea făcută de președinte.
Când vom avea noul Parlament funcțional și când poate avea loc primul plen?
Augustin Zegrean: În Constituție spune că după maxim 20 de zile de la alegeri, președintele este obligat să convoace Parlamentul nou ales. Sigur că după aceea încep toate pregătirile acelea care se fac. Primul lucru care se face: se instituie o comisie de validare a mandatelor. Pentru că nu se rezumă totul la declarația făcută de BEC în legătură cu cine a câștigat și cine sunt cei care dețin mandate. Fiecare mandat este verificat de o comisie de validare pentru că se fac foarte multe contestații și după alegeri față de cei care au obținut mandate. Eu am făcut parte dintr-o comisie de validare în anul 2004 și chiar atunci am avut o surpriză foarte mare pentru că la Senat unui domn care a candidat la Suceava i-a fost invalidat mandatul pentru că s-a descoperit că el însuși a votat pentru el în mai multe secții de votare. Deci se verifică îndeplinirea condițiilor pentru a fi ales, pentru a participa la vot, se verifică îndeplinirea procedurii electorale. Abia după aceea se trece la depunerea jurământului și după ce jumătate plus unu din numărul aleșilor au depus jurământul se poate spune că avem Parlament.
Cât timp pot dura negocierile pentru formarea Guvernului?
Augustin Zegrean: Nesfârșit! Nu există un termen pentru asta! Termen există doar după ce este desemnată o persoană de către președinte pentru formarea Guvernului. Are la dispoziție 10 zile în care trebuie să prezinte în Parlament programul de guvernare și lista membrilor Guvernului.Și apoi Parlamentul (sigur, când dorește el) ia în discuție dezbaterea programului și votrea Guvernului. După care Guvernul depune jurământul în mod individual. După depunerea jurământului intră în atribuțiile de ministru.
Ce sfat le dați viitorilor parlamentari pentru a vota legi care să nu conțină prevederi neconstituționale?
Augustin Zegrean: Sfatul principal ar fi să nu dea prea multe legi. Avem atât de multe încât ne împiedicăm în ele. Eu sunt avocat și practic avocatura dintotdeauna, chiar și înainte de a fi în alte funcții. Vă pot spune că avem mult prea multe acte normative, ar trebui făcută ordine în sistemul acesta legislativ pentru că sunt foarte multe legi care se bat cap în cap, care reglementează în același domeniu fără să țină seama una de alta. Eu am spus odată, demult, în Parlament, că avem atât de multe legi încât Guvernul decât să caute o lege mai bine face alta. S-a legiferat enorm, guvernanții nu au timp să pună în aplicare legile, poporul nu are timp să le citească. Deci ar trebui făcută o ordine și în acest domeniu. Există și o instituție care să se ocupe cu aceasta, se numește „Consiliul legislativ”, el poate să facă propuneri de aranjare a legilor într-o anumită ordine, să se vadă ce mai este în vigoare și ce nu. Au fost legi care au fost modificate de sute de ori: legea fondului funciar despre care toată lumea a vorbit are 118 modificări până acum. Și nu este singurul caz. Și vă mai spun ceva: aceste alegeri parlamentare nu ar fi trebuit făcute acum, pentru că nu era momentul potrivit. Și vedeți rezultatul care este.
Unde vă petreceți Sărbătorile de iarnă în acest an?
Augustin Zegrean: Eu sunt la mine acasă, la Bistrița locuiesc. De regulă aici îmi petrec sărbătorile. Da, este un cult al sărbătorilor și al tăiatului porcului. Îmi plac mult colindele și să știți că le și cânt!
Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – wikipedia.org
