Profil de interpret: Virginia Ciorogaru

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 20 noiembrie 2016, 17:55

“Viața mea este cântec, poveste, dragoste, întelepciune și adevăr”- este mesajul interpretei Virginia Ciorogaru care s-a născut la 21 noiembrie 1959, în casa soților Maria și Tudor Țuțuianu, într-un sat păstrător de tradiții, Războieni, comuna tulceană Casimcea, unde oamenii obișnuiesc să meargă în Vinerea Luminată la ”Pomul dorințelor” – un copac ce a crescut lângă un izvor socotit a fi tămăduitor, la fel ca și copacul care aduce speranțe în vise împlinite.

Aici a învățat Virginia Ciorogaru, cum să treci prin cărările vieții, cu inima frântă de dor sau cu sufletul plin de de bucurie, cum să crești precum copacul iubit de localnici, și aici revine de fiecare dată să-și recapete seva și forța pentru a merge mai departe și pentru a cânta printre flori și oameni, ca atunci când era copil.

Așa cum copacul secular din Războieni ”înflorește” cu dorințe împlinite mai devreme sau mai târziu, așa și Virginia Ciorogaru, aflată la a doua tinerețe și-a deschis sufletul și aripile pentru a călători în lumea cântecului popular dobrogean, unde și-a dorit mereu să ajungă.

A absolvit Liceul Pedagogic Tulcea, apoi Colegiul de Institutori, secția muzică din Constanța și Facultatea de Psihologie din Brașov. Modelează sufletele preșcolarilor și elevilor de peste 30 de ani, este profesor de muzică și mamă a doi băieți, așa cum cu dragoste le cântă: ”Feciorașii mei iubiți”.

Și-a dorit dintotdeauna să cânte și a cântat copiilor la grădiniță sau la școală, dar nu pe scenă, pentru că s-a aplecat mereu asupra problemelor celor din preajma ei, frânându-și pasiunea, până când, asemeni unui vulcan dorința de a se exprima prin cântec a devenit posibilă. Acum, cântă dobrogenilor așa cum ar fi vrut în tinerețe și este exemplul că pasiunea nu are limite de vârstă.

În 2016, lansează primul album intitulat: ”Eu te cânt Dobrogea mea”, realizat cu sprijinul Orchestrei Radio. Conviețuind în armonie cu diversitatea etnică din lumea satului dobrogean, prin cele 15 melodii cuprinse în album promovează, datini, obiceiuri, tradiții.

“Amurg în Deltă”, “Eu te cânt Dobrogea mea”, “Cimpoiul”, “La nuntă”, “Haideți dobrogeni la joc”, “Mulțumesc, măicuță bună”, “Sârba de la Războieni”, redau amintirile de la hora satului de odinioară.

Primul cântec de leagăn al mamei, prima doină a bunicii, primul colind al tatălui, primii pași de dans în zi de sărbătoare, toate prind contur în repertoriul Virginiei Ciorogaru.

Virginia Ciorogaru a scos la lumină cântece din repertoriul bătrânilor din satul tulcean Războieni, pe care le cântau la 6 ianuarie – la Botezul Domnului: ”Aghios de Boboteaza ”, ”De la naștere la botez”, ”Vin flăcăi cu cai la apă” sau colinde precum ”Zorițele”, ”Sus în vârf la nouă meri” ,”Face și Leana de-o cetate (colind de fată), toate adunate în albumul ”Colindele sufletului meu”, lansat la final de an 2015, cu Orchestra Radio, condusă de Adrian Grigoraș.
A colaborat cu ansamblurile “ Baladele deltei” – Tulcea și “Brâulețul” – Constanța, este laureată a concursului “Rapsodia Româneasca”, secțiunea “Rapsozi populari”, editia a v-a, 2011 și activează ca voluntar în acțiunile cultural artistice organizate de “Crucea Roșie” Constanța.

Ascultați Profil de interpret, ediția 21 noiembrie, la Radio Constanța AM, pe 909 sau 1530 khz o rubrică realizată de Liliana Fustanela, la 7.15, în cadrul emisiunii ”Bună dimineața!”.

(Audio) Virginia Ciorogaru – Aghios de Bobotează

Publicat de Liliana Fustanela, 6 ianuarie 2016, 20:40 / actualizat: 6 ianuarie 2016, 21:52

6 ianuarie – Botezul Domnului este sărbătoarea creştină care se mai numeşte teofanie sau epifanie (Arătarea Domnului).
În tradiţia populară, acestei sărbători creştine i s-au încorporat elemente ale unor rituri ancestrale de fertilitate, de purificare, de cinstire a sacralităţii apei şi a focului. Ziua Bobotezei încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă.
De Bobotează, există câteva credinţe şi obiceiuri cum ar fi :
– se ţine slujba la apă curgătoare și se sfinţesc apele; astfel, dracii fug din apă şi sunt mâncaţi de lupi; preotul aruncă crucea în apă; cine o scoate este cinstit cu bani , oamenii se scaldă, să fie sănătoşi ;
– se înconjoară casa afumând-o cu o petică aprinsă ca să fie apărată de şerpi ;
– două săptămâni nu se spală cămăşi pentru că sunt apele sfinţite ;
– au loc Iordănitul, Încuratul cailor, Ardeasca (pentru a avea spor în gospodărie);
– mamele botează mormintele pruncilor morţi nebotezaţi, ca să-i mântuiască;
Tot la această dată , 6 ianuarie , are loc punctul culminant al vrăjilor de dragoste şi al ghicitului premarital . Fetele numără parii de la gard, ghicesc în oglindă și pun fire de busuioc sub pernă ca să viseze ursitul.
Conform meteorologiei populare, dacă este promoroacă, ger, crivăţ, va fi an cu belşug şi sănătate. Dacă plouă e iarnă lungă și se schimbă vremea. Dacă e frig, vremea se înmoaie în curând.  Dacă e cald , vine gerul.
Plecând de la aceste credințe și obicieiuri pe care Virginia Ciorogaru le-a cunoscut în satul natal Războieni, județul Tulcea, interpreta a creat colindele : ”Aghios de Boboteaza ”, ”De la naștere la botez”, colinde care se mai cântă în satele tulcene ,de bobotează . Cântecele fac parte de pe albumul: ”Colindele sufletului meu”, lansat la final de an 2015, cu Orchestra Radio , condusă de Adrian Grigoraș.
Virginia Ciorogaru este educatoare și profesor de muzică în Constanța. Primul album al interpretei a apărut la finalul lui 2014 și cuprinde cântece populare dobrogene și colinde precum: ”Zorițele ”,”Sus în vârf la nouă meri” , ”Vin flăcăi cu cai la apă, ”Face și Leana de-o cetate (colind de fată)”. Le puteți asculta aici :