SUA ar putea desfăşura drone MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 august 2018, 12:15

Forţele aeriene americane (U.S. Air Force) au construit un hangar la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, ce ar putea fi folosită pentru a găzdui avioane fără pilot MQ-9 Reaper şi a sprijini operaţiuni de culegere de informaţii în Europa de Est şi zona Mării Negre, scrie publicaţia Defense News.

Forţele aeriene ale SUA în Europa au refuzat să comenteze dacă au planuri concrete să înceapă operarea de drone MQ-9 de la Câmpia Turzii în viitorul apropiat, însă noua facilitate ar putea deschide calea pentru prima desfăşurare a acestor avioane fără pilot în România.

‘Ca politică, nu facem speculaţii cu privire la dezvoltări potenţiale sau viitoare mişcări de unităţi de aviaţie. Forţele aeriene ale SUA în Europa desfăşoară în mod curent mişcări de aparate de zbor pe teritoriul Europei pentru familiarizare cu terenul, pentru antrenament şi susţinerea obiectivelor de comandă’, a declarat căpitanul Nathan Czuba, manager de program pentru Iniţiativa de Descurajare Europeană, într-un comunicat.

Conform unui document al U.S. Air Forces Europe care listează proiecte de construcţii la Câmpia Turzii, noul hangar de 950 de milioane de dolari va putea găzdui drone de altitudine medie, probabil de tipul MQ-9, singurul sistem aerian MALE fără pilot aflat în dotare, cu respectarea ‘tuturor cerinţelor de securitate’ necesare pentru operaţiunile fără pilot.

Cu prilejul unei deplasări la bază în luna iulie, reporterul Defense News a văzut hangarul finalizat, la doar câteva luni după terminarea construcţiei.

Aceasta a fost ridicată de o echipă de opt persoane a US Air Force între octombrie 2017 şi mai 2018, a declarat generalul de brigadă Roy Agustin, directorul de logistică al U.S. Air Forces, într-un interviu din 31 iulie.

Chiar dacă US Air Force păstrează tăcerea în ce priveşte momentul în care ar putea avea loc desfăşurarea MQ-9 în România, pare probabil că este doar o chestiune de timp până când drone Reapers vor începe să funcţioneze de la Câmpia Turzii, acum că infrastructura necesară a fost construită.

US Air Force şi-a exprimat în mod clar interesul în a-şi întări operaţiunile de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere în Europa de Est.

În mai, forţele aeriene americane au început să opereze drone MQ-9 de la baza Miroslawiec din Polonia, făcând însă publice foarte puţine informaţii despre aceasta, indicând doar că dronele nu sunt dotate cu arme şi sunt folosite doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

Cel mai probabil, Air Force va folosi dronele MQ-9 desfăşurate în România pentru a monitoriza Marea Neagră, care, potrivit lui Jim Townsend, fost asistent adjunct al secretarului apărării între 2008 şi 2017, se află sub o presiune tot mai mare din cauza consolidării prezenţei navale a Rusiei, în condiţiile unei capacităţi reduse a marinelor militare română şi bulgară de a o descuraja.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

Dacă va fi desfăşurat în România, MQ-9 ar fi lansat şi recuperat la Câmpia Turzii de personalul militar american de acolo.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile, a afirmat Townsend.

‘Cred că semnalul pentru ruşi este că atât NATO, cât şi SUA, considerăm Marea Neagră la fel de importantă din punctul de vedere al stabilităţii, ca şi al descurajării, şi considerăm Marea Neagră la fel de importantă ca Baltica’, a adăugat el.

Maiorul Cosmin Tănase, care conduce din partea română biroul de sprijin la Baza Aeiană 71, a declarat pentru Defense News în iulie că această construcţie militară de la Câmpia Turzii evidenţiază cooperarea între armatele americană şi română. ‘Acest proiect este un semn că vreţi cu adevărat să dezvoltaţi relaţia pe care o aveţi aici în România’, a subliniat el.

Sursa – agerpres

Statele Unite anunţă că au testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 aprilie 2018, 10:48

US Air Force a anunţat miercuri că a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) Minuteman III lansată de la baza Vandenberg, California, transmite AFP.

Potrivit unui comunicat al Comandamentului forţelor aeriene americane responsabil cu forţa de descurajare, Air Force Global Strike Command, racheta a fost lansată la ora locală 05, 26 (12,26 GMT).

„Un test este fiabil dacă racheta a fost lansată, dacă şi-a încheiat cursa în interiorul unui culoar de securitate determinat, dacă echipamentele i-au funcţionat corespunzător, dacă datele au fost primite şi dacă zona sa de impact (…) corespunde ţintei stabilite”, a adăugat sursa citată.

Deşi racheta „a atins ţinta preconizată”, testele şi analiza datelor nu vor fi publicate, adaugă comandamentul american.

Acest test, primul de la începutul anului, era prevăzut de mai mult timp.

În ciuda sfârşitului Războiului Rece, Statele Unite au încă sute de rachete Minuteman III în silozuri de lansare de pe tot cuprinsul ţării.

Pentru următorii 20 de ani, Air Force a planificat modernizarea rachetelor Minuteman III şi înlocuirea lor cu o nouă rachetă cunoscută doar sub numele de „Descurajare Strategică Terestră” sau GBSD, în engleză.

Sursa – agerpres

VIDEO: Acum 73 de ani, aviația americană bombarda rafinăriile de la Ploiești

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 31 iulie 2015, 21:00 / actualizat: 31 iulie 2016, 6:22

Operațiunea Tidal Wave a fost un bombardament aerian al Statelor Unite asupra rafinăriilor germane de la Ploiești, România, la 1 august 1943.

În misiune au zburat 177 bombardiere grele B-24 Liberator pornind de la Benghazi, Libia, care au atacat rafinăriile de la altitudine joasă cu pierderea a 53 de avioane, 44 în fața anti-aerienei române și germane, 440 de soldați americani au fost uciși în luptă, iar 220 au fost capturați.

Rezultatul bombardamentului a fost „nici o reducere a semninicativă a producției de petrol înregistrată”, deci, misiunea a eșuat parțial.

Cinci piloți au primit Medalia de Onoare, trei postum, cele mai multe medalii decernate vreodată pentru o singură misiune de către Forțele Aeriene Americane.

Aceast raid a înregistrat cea mai mare pierdere înregistrată vreodată de aviația Statelor Unite ale Americii într-o singură misiune, și una dintre cele mai costisitoare misiuni din istoria aviației Statelor Unite ale Americii, mai târziu americanii numind această zi „Sâmbăta Neagră” iar Ploieștiul devine cunoscut între aviatorii americani drept „cimitirul bombardierelor”.

Imediat cum americanii s-au apropiat de oraş, apărătorii au dat drumul la ceaţa artificială şi au ridicat baloanele. Pufnituri gri au început să apară cu zecile, apoi cu sutele în jurul fortăreţelor argintii. Proiectilele antiaerienei făceau primele victime. Avioanele de vânătoare conduse de aşi ai pilotajului românesc, dar şi maeştri germani, alergau printre masivele aeronave mitraliindu-le din toate direcţiile şi străduindu-se să stea cu soarele în spate. Din cauza zborului la mică înălţime, artileria grea de 105 nu prea a putut fi folosită, dar tunurile de 88, de 20 şi de calibre mai mici au făcut prăpăd, trimiţând la pământ 16 liberatoare. Alte bombardiere au reuşit să arunce bombe asupra rafinăriilor Columbia, Astra Română, Unirea Orion. Escadrila 93 americană pierduse deja jumătate din avioane deasupra Ploieştiului. Aviaţia română şi germană pierduse doau cinci aparate, iar alte 11 fuseseră avariate.

Raidul american asupra instalaţiilor petroliere a generat un peisaj apocaliptic. Au fost atinse rafinăriile de petrol Columbia, Vega, Orion, Astra –Română (cel mai important obiectiv, considerată unitatea cu cea mai mare capacitate de profil din Europa), Uzinele Concordia, Metalurgica, Depoul de Locomotive, Fabrica Creuzot a C.F.R. şi staţia C.F.R., toate din Ploieşti. De asemenea, au fost atacate cu bombe şi armamentul de bord rafinăria de petrol Steaua Română şi Uzina Electrică din Câmpina, rafinăria Creditul Minier. Pagube mari s-au produs şi în oraşul Ploieşti, unde 20 de case şi penitenciarul au fost incendiate de un avion care a căzut peste ele, ca şi cazărmile Regimentului 19 Artilerie şi 32 Dorobanţi. La Câmpina au fost distruse 50 de case de către bombe explozive şi incendiare, iar alte 150 au fost avariate. De asemenea, Uzina Electrică şi staţia de cale ferată Câmpiniţa au fost distruse. Mari pagube s-au înregistrat şi la staţia C.F.R. din Ploieşti, unde s-au distrus linii şi incendiat vagoane încărcate cu muniţie, liniile telefonice şi telegrafice fiind întrerupte. La fel, Depoul C.F.R. de locomotive, unde s-a înregistrat cel mai mare număr de victime. Cel mai greu lovite au fost rafinăriile Creditul Minier de la Brazi şi Columbia din Ploieşti, în care au fost pierdute capacităţile de producţie folosite în proporţie de 100%, Steaua Română din Câmpina, căreia i-au fost afectate 70% din capacităţile folosite pentru prelucrare şi Astra Română din Ploieşti, care a rămas cu jumătate din posibilităţile necesare unei producţii normale, toate acestea însumând pagube de peste 4.604.500.000 lei.

Deşi propaganda americană s-a lăudat cu succesul raidului, ascunzând proporţiile dezastrului, adevărul a ieşit la iveală la scurt timp. În raportul oficial s-a menționat că nu s-a produs o reducere semnificativă a capacităților de producție astfel încît raidul a fost evaluat drept nesatisfăcător.

Bombardamentul (privit ca raid unic, nu din mai multe valuri) este pentru americani cel mai costisitor din punct de vedere al pierderilor umane și materiale din întreaga istorie a forțelor aeriene.

Pentru că şi Bucureştiul a fost bombardat de trei ori în cursul războiului, locuitorii Capitalei se rugau, în 1944, când vedau avioanele americane pe cer, să se ducă la Ploieşti, oraş care a rămas o ţintă pentru aliaţi până pe 23 august 1944.

Surse – istorie-pe-scurt.ro, historia.ro