Doar una din cinci locuinţe este asigurată în caz de dezastru, la nivel naţional, în condiţiile în care 14 milioane de români, adică aproape 70% din populaţie, locuiesc în zone de hazard seismic moderat sau ridicat, potrivit datelor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.
Potrivit UNSAR, România este, în continuare, una dintre ţările cele mai expuse la seisme, acestea aflându-se în topul riscurilor de care se tem românii.
O cercetare IRES, realizată la solicitarea UNSAR, relevă că peste 50% dintre români sunt îngrijoraţi că un cutremur sau un incendiu le-ar putea afecta locuinţa, dar numai 20% dintre ei ar beneficia de protecţia oferită de o poliţă de asigurare pentru locuinţă, comparativ cu o medie europeană de circa 65%.
Cu aproximativ 7,6 milioane de locuinţe neprotejate în faţa neprevăzutului, asigurarea locuinţelor în caz de dezastru trebuie să devină, fără îndoială, o prioritate naţională, dar şi o responsabilitate individuală a fiecărui român, a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte & director general al UNSAR.
Potrivit UNSAR, dacă s-ar produce acum un cutremur similar cu cel din 1977, acesta ar putea cauza costuri cu pagube directe de 7-11 miliarde euro, cu pierderi economice care ar depăşi 25 miliarde euro, precizează sursa citată.
Înfiinţată în 1994, UNSAR reprezintă 22 de companii de profil care deţin o pondere de peste 90% din piaţa locală de asigurări.
Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federaţiei Asigurătorilor şi Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe. Asigurătorii membri ai UNSAR plătesc despăgubiri de circa 1,8 miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă 5 milioane de euro în fiecare zi calendaristică.
Nouă companii de asigurare și Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România, sancționate de Consiliul Concurenței. Amenda este de 53 de milioane de euro
Publicat de ,
4 decembrie 2018, 12:40
Consiliul Concurenţei a sancţionat nouă companii de asigurare şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) cu amenzi totale în valoare de 246,74 milioane de lei (aproximativ 53 milioane euro) pentru coordonarea comportamentelor pe piaţă în vederea majorării tarifelor la asigurările obligatorii de răspundere civilă (RCA).
„În urma investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că Allianz – Ţiriac Asigurări SA, Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group SA, Societatea Asigurare-Reasigurare Astra Asigurări SA, Carpatica Asig SA, Euroins România Asigurare-Reasigurare SA, Generali România Asigurare Reasigurare SA, Groupama Asigurări SA, Omniasig Vienna Insurance Group SA şi Uniqa Asigurări SA au participat la un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial referitoare la intenţiile acestor societăţi de a majora tarifele RCA. Această practică concertată, facilitată de UNSAR, a condus la restrângerea concurenţei pe piaţa serviciilor de asigurare RCA în perioada octombrie 2012 – noiembrie 2016, deoarece societăţile de asigurare nu şi-au mai stabilit în mod independent tarifele, ci au acţionat concertat pe piaţă, ţinând cont de discuţiile de a-şi majora tarifele purtare în cadrul asociaţiei”, se precizează într-un comunicat al Autorităţii de Concurenţă.
Cea mai mare sancţiune a fost aplicată companiilor Allianz – Ţiriac Asigurări (43,44 milioane de lei), Omniasig Vienna Insurance Group SA (40,53 milioane de lei) şi Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group SA (36,97 milioane de lei). Celelalte sancţiuni sunt: Groupama Asigurări SA (35,38 milioane de lei), Societatea Asigurare-Reasigurare Astra Asigurări SA (22,04 milioane de lei), Carpatica Asig SA (26,86 milioane de lei), Generali România Asigurare Reasigurare SA (21,45 milioane de lei), Uniqa Asigurări SA (13,57 milioane de lei), Euroins România Asigurare-Reasigurare SA (6,35 milioane de lei) şi UNSAR
(160.436 lei).
Potrivit autorităţii de concurenţă, în cadrul investigaţiei, Euroins a recunoscut în integralitate fapta anticoncurenţială şi a furnizat, în cadrul procedurii de clemenţă, o serie de documente şi informaţii ce au avut o contribuţie semnificativă la probarea acesteia şi, ca urmare, a beneficiat de o reducere a amenzii. În cazul societăţilor Astra şi Carpatica, Consiliul Concurenţei a luat în considerare o perioadă mai redusă de încălcare a legii, respectiv până la momentul în care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) le-a retras autorizaţia de funcţionare.
„Asociaţiile au un rol important şi este legitim ca membrii acestora să se întâlnească şi să discute pe diverse teme, însă nu trebuie să ajungă la schimburi de informaţii sensibile din punct de vedere comercial, cum sunt cele referitoare la preţuri actuale sau viitoare. Aceste schimburi de informaţii sensibile reduc incertitudinea cu privire la strategiile concurenţilor şi favorizează coordonarea comportamentului pe piaţă, eliminând concurenţa. Pe o piaţă concurenţială, companiile trebuie să se întreacă pentru a furniza servicii de calitate în condiţii avantajoase, fiecare stabilindu-şi în mod independent politica de tarife în funcţie de propria strategie şi de structura costurilor implicate de desfăşurarea activităţii“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Potrivit acestuia, piaţa asigurărilor obligatorii auto a trecut prin împrejurări excepţionale, de criză, dar între timp a fost implementat noul pachet legislativ şi au fost eliminate, în mare parte, disfuncţionalităţile care au condus, în anii anteriori, la creşteri accentuate ale preţurilor.
Chiriţoiu precizează, însă, că mai sunt necesare unele ajustări, iar Consiliul Concurenţei va colabora cu ASF şi Guvernul pentru a identifica măsurile ce se impun pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările europene, respectiv consolidarea pieţei pentru a nu conduce la creşterea preţului RCA.
Autoritatea de concurenţă a făcut o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea funcţionării pieţei şi care, în mare parte, au fost preluate în legislaţia primară şi secundară. Printre acestea se numără introducerea posibilităţii de compensare directă, luarea în calculul a clasei bonus/malus a istoricului şoferului, nu doar a combinaţiei unice şofer-vehicul, utilizarea tehnologiilor de tip telematics în determinarea primei RCA, asigurarea accesului la cazierul de conducător auto şi declararea la emiterea poliţei a tuturor şoferilor uzuali ai vehiculului (în vederea evaluării mai precise a riscului de daună).
Totodată, Consiliul Concurenţei recomandă ca poliţele RCA să se poată încheia pentru 6 sau 12 luni, pentru persoane fizice, şi pentru o perioadă de la o lună la 12 luni, multiplu de o lună, pentru persoanele juridice. Practic, autoritatea propune să nu se mai încheie poliţe RCA pentru o lună deoarece sunt destul de multe maşini în circulaţie, care nu au RCA valabil deoarece proprietarii au încheiat poliţa pentru o perioadă foarte scurtă – o lună – iar apoi au uitat să o reînnoiască.
De asemenea, autoritatea română de concurenţă lansează ideea introducerii unei prevederi cu privire la elaborarea de către ASF, împreună cu societăţile de asigurare şi unităţile de reparaţii auto reprezentative, sau cu organizaţiile profesionale ale acestora, a unui cod de conduită aplicabil în relaţia dintre societăţile de asigurare şi unităţile de reparaţii auto, în vederea evitării prejudiciilor aduse consumatorilor.
