20 de ani de la intrarea în exploatare comercială a Unității 1 de la CNE CERNAVODĂ
Publicat de , 2 decembrie 2016, 07:37
Astăzi se împlinesc 20 de ani de când a intrat în exploatare comercială Unitatea 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Conform duratei de viaţă pentru care a fost proiectată, peste încă cinci ani, aceasta ar trebui să-şi înceteze activitatea. Cantitatea de energie ar trebui suplinită prin eventuala punere în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4, este de părere Dan Jugănaru, preşedintele Camerei de Comerţ Constanţa.
La 9 noiembrie 2015 a fost parafat Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construcția, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă, între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation. Memorandumul este parte a strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori și stabilește direcțiile viitoarei cooperări între cele două companii. Proiectul Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă presupune construcția a încă două reactoare de tip CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh și o durată de viață de 30 de ani, cu posibilitatea de extindere pe încă 25 de ani. Dublarea capacității de producție la CNE Cernavodă, prin construcția celor două unități este considerat un avantaj competitiv major pe termen mediu și lung, întrucât România deține întreg ciclul de producție nucleară: materii prime (combustibil nuclear fabricație proprie, apă grea), infrastructură de specialitate, resursă umană înalt calificată.
Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil — uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996. Centrala dispune de 5 unități de tip CANDU de 700 MW fiecare.
Lucrările de completare a Unității nr.1 au fost conduse din 1991 sub direcția și responsabilitatea consorțiului AAC, constituit în 1990 între ANSALDO — Italia și AECL — Canada, amintea un comunicat de presă la data inaugurării primului reactor. Cele două societăți s-au implicat în Proiectul Cernavodă încă de la începutul anilor ’80 prin intermediul contractelor de proiectare, furnizare, transferări de tehnologie și asistență tehnică, încheiate în acea perioadă cu Ministerul Energiei din România. Proiectul Cernavodă constituie cea mai importantă realizare în sectorul energetic în țările din Estul Europei și, totodată, inițiativa cea mai relevantă de asistență managerială și tehnică din partea Occidentului pentru a asigura un nivel de securitate în sectorul nuclear conform cu normativele internaționale și cu directivele AIEA Viena, se arăta în comunicatul citat de AGERPRES.
La 11 iulie 1996 a avut loc conectarea Unității 1 la Sistemul Energetic Național, cu livrarea primului kWh electric produs la generatorul Unității. La 2 octombrie același an Unitatea 1 a atins puterea nominală, iar la 2 decembrie 1996 a intrat în exploatare comercială. În anul 2006 cantitatea de energie electrică produsă în cadrul Societății Naționale Nuclearelectrica prin Unitatea 1 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă a fost de 5,631 milioane MWh, producție-record în cei zece ani de exploatare comercială, din care 5,177 milioane MWh a fost livrată în sistemul național.
În 2007 a intrat în exploatare comercială Unitatea 2 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă, realizată pe baza unui contract de conducere de lucrări încheiat în 2003 cu Atomic Energy of Canada Ltd. și Ansaldo-Italia. Încărcarea cu uraniu a reactorului a început pe 15 februarie 2007, iar la 6 mai reactorul 2 a atins criticitatea. Unitatea 2 a fost conectată la sistemul energetic național la începutul lunii august, iar la 6 septembrie 2007 a început să funcționeze la 100% din capacitate.
Odată cu intrarea în exploatare comercială a Unității 2, în 2007, Nuclearelectrica asigură circa 18 la sută din producția de energie electrică a României.
Un reportaj de Monica Cruceanu Comșa
