Planurile autorităților locale pentru a îmbunătăți strategia de dezvoltare și promovare a turismului în Constanța

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 6 martie 2018, 19:22 / actualizat: 8 martie 2018, 17:00

Prin sugestiile oferite de specialiști în cadrul Strategiei de dezvoltare și promovare a Turismului în municipiul Constanța se încearcă rezolvarea celei mai mari probleme: reducerea sezonalității. Aceasta mai ales cu cât aproape un sfert din forța de muncă din localitate este angrenată în turism, ne-a spus unul dintre autorii Strategiei, Mihaela Pușnava. Iar pentru acest lucru este nevoie de câteva investiții majore:

Mihaela Pușnava, unul dintre experții în turism care au contribuit la elaborarea strategiei

„Pe tema de infrastructură mare am propus patru investiții majore. Vorbim de realizarea unui centru de convenții și expoziții de gabarit mare care să permită atragerea de congrese de 4.000 – 5.000 de participanți care aduc un aflux economic important și o dezvoltare a turismului și în extrasezon. Vorbim despre realizarea unui stadion de mari dimensiuni, de asemenea despre parteneriate publice-private pentru realizarea unui aqua-park indoor și de ce nu, un acvariu sau un oceanariu de dimenisiuni mari“, este de părere expertul în turism Mihaela Pușnava. 

Investițiile de infrastructură sunt în diferite stadii de realizare, iar la acestea se vor adăuga și alte lucrări publice de care se vor bucura atât turiștii cât și constănțenii, a precizat primarul Decebal Făgădău:

„Printre proiectele majore: noul pietonal al Constanței, str. Ștefan cel Mare, dar nu singur, ci împreună cu străzile limitrofe. Tratarea spațiului din fața Gării, zone de Park and Ride, astfel încât să lași mașina deoparte pentru că turiștii au radiografiat că aglomerația și zgomotul sunt principalele riscuri. Avem elemente naturale, avem elemente culturale, avem o agendă de evenimente, avem o echipă în formare, avem instrumente financiare cu care nu rămâne altceva decât să punem în aplicare proiectele subsecvente ale acestei strategii.“

Dar ce își doresc turiștii?

Directorul executiv al Organizației Patronale Mamaia, Anca Pavel Nedea, a enumerat principalele criterii care fac un turist să opteze pentru o destinație sau alta:

„Turistul caută cel puțin o zonă de centru vechi, dar și centru, în care să se poată plimba, deci zona de promenadă este foarte importantă, care să-i ofere atractivitate din punctul de vedere al urbanismului (al mobilierului urban, al modului cum te prezinți ca destinație și care înseamnă și zonă de verde). De asemenea, înseamnă accesibilitate: să-i fie ușor că meargă cu copiii, cu căruțul, să meargă cu bicicleta, cu tot felul de device-uri că am ajuns în 2018, să îl conducă drumul spre zonele de interes: muzee, piațete, zone de evenimente, port – în cazul nostru.“

Reporter: Ce ați considera că n-ar trebui să lipsească din această strategie?

„Cred mai trebuia punctat și insistat pe partea de balneo-turism și pe turism de sănătate: wellness sau balneo. Nu numai că avem cea mai mare capacitate de cazare aici, dar avem resursele naturale pe tot litoralul, dar și la Constanța.“

Extinderea sezonului este o prioritate, apreciază Aurelian Marin, reprezentantul unui turoperator constănțean.

„Orașul are nevoie de turiști și în afara sezonului estival, vorbim de city-break, de evenimente, de un calendar mult mai larg. Consider foarte, foarte importantă zona de mobilitate și în acest sens cred că va trebui să ne uităm foarte atent și la ce se întâmplă pe zona de sharing-economy, de exemplu de mașini în sistem car-sharing sau de locuințe în sistem de sharing.  Sistemul a luat avânt în întreaga lume și cuând se va întâmpla și în România. Sperăm!“

Pentru ca strategia să nu devină doar un alt dosar gros într-un sertar, factorii implicați, adică mediul privat și administrația publică, trebuie să lucreze împreună după un plan de acțiuni ce urmează a fi stabilit în curând.

Redactor: Monica CRUCEANU-COMȘA

Numai în primele patru luni ale anului au sosit în Constanța 68,5 mii de turiști

Publicat de , 28 iunie 2016, 10:07

Numărul turiştilor sosiţi în Constanța în primele patru luni ale anului 2016 a fost de 68,5 mii persoane, faţă de 57,2 mii persoane în perioada ianuarie-aprilie 2015. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 19,7% în acest an.

De asemenea, numărul înnoptărilor în Constanța a crescut astfel ajungându-se la 202,3 mii de înnoptări în perioada ianuarie-aprilie 2016, faţă de 173,0 mii de înnoptări înregistrate în acceași perioadă a anului 2015.

În ceea ce privește turiştii străini, un număr de 8.552 de persoane au sosit în România în primele patru luni ale anului 2016, cu 2,3% mai mulți decât turiştii străini sosiţi în orașul de la malul mării în aceeași perioadă a anului anterior, astfel ei dețin o pondere de 12,5% în totalul turiştilor.

Președintele Camerei de Comerţ şi Industrie: Județul Constanța nu a atras nicio investiție anul trecut

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 martie 2015, 11:09 / actualizat: 27 martie 2015, 15:33

Interviu cu Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României:

Radio Constanţa: Sunteţi partizanul scăderii TVA în ansamblu de la 24 la 20%, sau al reducerii taxei pe valoarea adăugată pentru produsele de bază la 9%?
Mihai Daraban: Sunt adeptul scăderii pe ambele paliere. Sunt măsuri care sprijină mediul de afaceri în asamblul său şi pe orizontală şi pe verticală.

Radio Constanţa: Cum vedeţi introducerea impozitului diferenţiat pentru microîntreprinderi şi contribuţiile mai mari pentru PFA?
Mihai Daraban: Aici ar trebui făcută puţină ordine, pentru că structura economiei naţionale presupune: 643.030 de societăţi comerciale care au depus bilanţul la organele fiscale la nivel naţional, din care 1.804 sunt societăţi mari şi foarte mari, 8.888 întreprinderi mijlocii, 47.476 societăţi mici, 584.862 de microîntreprinderi. Într-un fel sau altul trebuie pusă o făcută ordine şi cred că impozitul pe microîntreprinderi, aşa cum este el, îndeplineşte această cerinţă. Pe de altă parte, foarte mulţi agenţi din turism au invocat ideea impozitului forfetar şi au făcut ca acest impozit să intre în derizoriu. Totuşi, există modele de succes, nu mai departe de noi. În Turcia, unde există acest impozit şi unde cei care au terese, restaurante, hoteluri, ştiu în ce grile se încadrează şi care este este impozitul pe care îl plătesc pe an.

Radio Constanţa: Câte din aceste modificări ale Codului Fiscal au venit dinspre mediul de afaceri?
Mihai Daraban: 75% din propuneri au veni din mediul de afaceri. Acest cod fiscal, vine într-o conjuctură favorabilă pentru România, în sensul că şi bugetul de stat nu mai este grefat de datoriile pe care statul le avea în procesele cu angajaţii ce și-au câştigat drepturile lor în urma scăderii salariilor. S-a creat o bulă permisivă, bugetară, care să facă aplicabilitatea acestui cod fiscal.

Radio Constanţa: Ce investiţii a atras judeţul Constanţa în ultimul an şi ce perspective avem în 2015?
Mihai Daraban: Nicio investiţie. Judeţul Constanţa, sub actuala administraţie de 14 ani, a ajuns de pe locul 2 în anul 2001, pe locul 7 la nivel naţional, potrivit datele publicate de ANAF. Ce am văzut nou în ultimii 5-6 ani în afară de creşterea exponenţială a capacităţii de depozitare cereale în portul Constanţa (vedem noile silozuri)? O altă investiţie despre care putem vorbi sunt parcurile eoliene care au fost demarate atunci când existau 2 certificate verzi pe megawatt şi exista un boom în acest sector, dar nu le putem considera investiţii locale.

Radio Constanţa: Care este proiecţia Camerei de Comerţ pentru anul turistic 2015?
Mihai Daraban: În afară de ce se întâmplă în fiecare an – staţiunea Mamaia cu specificul ei, sudul litoralului cu specificul lui – vorbim despre un turism balneo, care ar trebui să crească. Sunt discuţii la guvern, iar ministrul economiei este interesat de o zonă liberă, pentru ceea ce înseamnă cazinouri, jocuri de norc. Singurul turist care nu ţine cont de climă este celebrul jucător – Gambler. Aici sunt discuţii vis-a-vis de oportunităţile pe care ni le oferă Uniunea Europeană.

Radio Constanţa: Va fi un an an cu sosiri în creştere ale turiştilor români şi străini pe litoral?
Mihai Daraban: Depinde de infrastructura noastră, dacă putem face Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” atractiv. Cu maşina nu se poate veni, coridonul 4 european nu este terminat. Sunt discuţii, turismul nu este doar ce putem noi realiza cu mijloace proprii pe plan local, este vorba şi despre infrastructura ce trebuie să deservească acest turism, valabilă şi pentru portul Constanţa.

Radio Constanţa: Reducerea la jumătate, (propusă în modificările Codului Fiscal) a impozitelor pe clădirile de pe litoral, va impulsiona dezvoltarea de noi proiecte turistice?
Mihai Daraban: Daca vrem un răspuns politic, da. Dacă vrem un răspuns bazat pe ceea ce se întâmplă în economia reală, nu cred că acesta a fost un impediment. Impedimentul este legat de sezonalitate, de ceea ce face turistul aici, pentru că investitorul, în general, dacă îşi dă seama că este o zonă cu potenţial, vine. Nu cred că impozitul pe clădire a fost un impediment pentru dezvoltarea infrastructurii.