Dosarul rețetelor falsificate pentru Ozempic: toți cei 13 membri ai rețelei infracționale, arestați

Publicat de Adina Sîrbu, 30 mai 2024, 06:57

Toate cele 13 persoane reţinute, ieri, pentru înşelăciune şi fals în eliberarea a sute de reţete cu medicamente pentru diabet au fost arestate – 9 sunt arestate preventiv, iar 4, plasate în arest la domiciliu. Este vorba despre o asistentă, 8 farmacişti şi 4 medici implicaţi în ancheta care vizează eliberarea de reţete gratuite pentru Ozempic.

Reţetele eliberate ilegal au fost ridicate de la 140 de farmacii din Bucureşti şi judeţul Ilfov de apropiaţii suspecţilor. Deşi nu aveau dreptul de a le recomanda, medici ginecologi, cardiologi şi doctori de familie eliberau reţetele în numele pacienţilor din sistemul clinicii private în care lucrau, iar medicamentele erau vândute prin platforme online unor clienţi din toată ţara.

Ancheta a început în urma unei sesizări făcute de un medic din cadrul clinicii private, iar prejudiciul cauzat CNAS depăşeşte un milion de lei.

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, Daniel Nedela, a explicat:

În cadrul acestei clinici medicale private, indicate în plângerea penală cu puncte de lucru pe raza sectorului 1 Bucureşti, potrivit cutumei, fiecare medic lăsa la punctul de lucru unde îşi desfăşura activitatea un exemplar fizic al parafei. Parafele, semnăturile digitale ale medicilor şi semnătura electronică extinsă a administratorului clinicii se aflau în permanenţă în recepţia clinicilor, la îndemâna asistenţilor medicali care, la solicitarea medicilor, introduceau în sistemul informatic al clinicii serviciile prestate. Profitând de accesul pe care îl avea atât la sistemul informatic al clinicii, precum şi la semnăturile digitale ale medicilor, una dintre asistentele clinicii a conceput un plan infracţional şi a introdus date fictive în sistemul informatic al clinicii, sistem care este interconectat cu Sistemul Informatic Unic Integrat Prescripţie Electronică al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, rezultând date ce nu corespund adevărului, respectiv necesitatea anumitor pacienţi ai clinicii de a urma tratamentul prescris fără drept şi compensat, scopul fiind de a transmite reţetele falsificate, în baza unei înţelegeri prealabile, către alţi participanţi la activitatea infracţională, respectiv farmacişti şi apropiaţi ai acestora.

Rețeaua a falsificat 700 de rețete timp de un an pentru injecțiile compensate, recomandate în tratamentul pentru diabet, precum Ozempic, Rybelsus, Victoza și Trulicity, la mare căutare pe piața neagră pentru efectele lor de pierderea rapidă a kilogramelor.

În România, aceste tratamente se eliberează doar pe bază de prescripție medicală, fiind incluse în Programul Național de Diabet Zaharat și sunt decontate 100% de CNAS.

Anchetatorii fac un apel către cei interesați de astfel de tratamente să nu le cumpere de pe rețelele de socializare sau de pe site-uri neautorizate, iar vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei, dr. Gindrovel Dumitra, a atras atenţia că, în Uniunea Europeană, Ozempic este aprobat doar pentru tratarea diabetului.

Sursă: RRA/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: novomedlink.com

COPAC: Unul din doi adulţi cu diabet nu este diagnosticat

Publicat de Doina Sirbu, 14 noiembrie 2022, 12:03

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România – COPAC şi Asociaţia Copiilor şi Tinerilor cu Diabet – ASCOTID trag un semnal de alarmă asupra pericolului diagnosticării cu diabet zaharat de tip 2 în faze târzii, când apar deja complicaţiile.

Luni se marchează Ziua Mondială a Diabetului.

Potrivit unui comunicat de presă al COPAC transmis AGERPRES, 1.207.053 persoane sunt sub monitorizare în programul de diabet.

„Numărul de cazuri descoperite va creşte uşor în acest an. Dacă în 2019, numărul de cazuri noi era de 76.967, în 2020 a scăzut la 59.914, în 2021 a fost de 82.552, iar în primele şase luni din 2022 a fost de 41.849 (ceea ce arată o creştere) conform datelor INSP”, se arată în comunicat.

„Numărul persoanelor care trăiesc cu diabet este cel puţin dublu faţă de cei care sunt diagnosticaţi. Potrivit statisticilor la nivel mondial, unul din doi adulţi cu diabet nu sunt diagnosticaţi. Este important să educăm populaţia să îşi facă analizele periodic pentru a depista la timp orice modificare. Din păcate, multe persoane ajung la medic când diabetul este deja avansat şi există multe complicaţii”, a declarat vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei Daciana Toma, consultant COPAC pe proiecte de educaţie în sănătate.

Studiul naţional privind prevalenţa diabetului, prediabetului, supraponderii, obezităţii, dislipidemiei, hiperuricemiei şi bolii cronice de rinichi – PREDATORR – arată că România se situează printre ţările cu cea mai mare prevalenţă a diabetului în Europa, 11,6% dintre adulţi.

„De Ziua Mondială a Diabetului este important să atragem atenţia asupra acestei probleme reale de sănătate publică cu care se confruntă nu doar România, ci întreaga lume: diabetul. Iar diabetul ar trebui să fie în atenţie astăzi, la fel ca în fiecare zi. Peste tot în jurul nostru sunt persoane cu diabet zaharat, numărul acestora creşte permanent, iar prezenţa complicaţiilor asociate diabetului reprezintă alte grave provocări. Prevenţia, diagnosticarea rapidă şi un tratament eficient sunt esenţiale în diabet. (…) Diabetul trebuie să reprezinte o prioritate şi să fie luate măsuri clare în prezent pentru a preveni apariţia afecţiunii, dar şi în viitor, care să ajute la diminuarea impactului generat de apariţia diabetului şi a complicaţiilor sale. Trebuie să informăm şi să educăm populaţia de azi pentru a proteja sănătatea zilei de mâine”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Gabriela Radulian, într-un comunicat remis cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului.

În Europa, 61 de milioane de persoane erau diagnosticate cu această afecţiune în 2021.

În lume, conform International Diabetes Federation, 537 de milioane de adulţi cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani au diabet zaharat, adică unul din 10 oameni.

Se estimează că acest număr va creşte la 643 de milioane până în 2030 şi la 783 de milioane până în 2045.

În anul 2021, diabetul a fost responsabil pentru 6,7 milioane de decese.

Diabetul este o boală cronică care apare atunci când pancreasul nu mai produce insulină sau organismul nu utilizează acest hormon în mod eficient. Incapacitatea de a produce insulină sau de a o utiliza eficient duce la creşterea nivelului de glucoză în sânge (hiperglicemie).

Sursă: AGERPRES/Redactor online: Doina Sîrbu/Foto: unsplash.com