Nu sunt motive de îngrijorare asupra pericolului contactării holerei, la această dată. Ultimele cazuri au fost în 1991
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 iunie 2023, 12:55
Apa de îmbăiere este monitorizată zilnic, în județele Constanța și Tulcea, iar în cazurile de boală diareică acută se fac teste și pentru holeră, spun specialiștii. Tot ei subliniază că turiștii și localnicii nu au motive de îngrijorare asupra pericolului contactării holerei.
Despre transmiterea, tratamentul și prevenția holerei discutăm cu prof. univ. dr. Claudia Cambrea, manager Spital de Boli Infecțioase Constanța, în dialog cu reporterul Cătălina Radu:
Mai întâi, aș vrea să precizez faptul că în acest moment, pe linie oficială, nu există nicio alertă, în sensul că nu avem nicio informare de la Institutul Național de Sănătate Publică despre acest risc de apariție a acestei boli. Nu avem nicio informare, evident, nici din partea Direcției de Sănătate Publică. Pe de altă parte, vreau să precizez faptul că întotdeauna vara, în cadrul supravegherii bolii diareice, Constanța, fiind un oraș de graniță, întotdeauna în supravegherea bolii diareice a fost prinsă și supravegherea holerei, faimosul 001, cum era cunoscut de specialiști pe vremuri. Deci, în acest moment se face supraveghere pentru holeră la fel ca în fiecare an, începând sezonul de supraveghere a polidiareice.
Reporter: Ce ar trebui să știe oamenii despre holeră, ce este, cum se transmite? Cum poate fi prevenită?
Dr. Claudia Cambrea:
Holera este o afecțiune care ultima dată în zona noastră a fost în anul 1991. Medicul care a tratat holera la acel moment în Constanța, din păcate, nu se mai află printre noi, este dl. dr. Iustian. Cazurile de holeră în general au o perioadă de incubație scurtă, până la 5 zile, de la câteva ore până la 5 zile. Deși marea majoritate a pacienților pot să facă forme ușoare, există un procent de pacienți care pot să facă forme severe de boală. De fapt, holera este recunoscută prin deshidratarea intensă și într-un timp foarte scurt. Și aceasta apare ca urmare a faptului că pacienții prezintă vărsături multiple și scaune diareice multiple. Sunt descrise în literatură cazuri în care se poate pierde până la 1 litru de lichide într-o oră, ceea ce este foarte, foarte, foarte mult. Întotdeauna reechilibrarea hidroelectrolitică este o urgență și bineînțeles instituirea tratamentului de specialitate, dar în cazurile în care apar astfel de simptome este de preferat ca pacienții să se adreseze către cineva din sistemul sanitar.
Reporter: Cum se transmite?
Dr. Claudia Cambrea:
Boala se transmite de regulă prin apa contaminată. Vibrionul holeric trăiește bine în mediul salin, probabil că de aceea s-a alarmat toată lumea. Atunci când este în exterior, deci iese din mediul acvatic, vibrionul mai poate să supraviețuiască doar 14 ore și este distrus prin fierbere, prin prepararea alimentelor. În general pentru prevenție este bine ca apa să fie fiartă, pentru că vibrionul prin fierbere este distrus. Pe lângă apă, el mai poate fi găsit în algele marine, în crustacee și la fel, dacă acestea sunt gătite insuficient preparate termic, pot să transmită boala ca atare.
Reporter: Anul trecut, după izbucnirea războiului și venirea unui număr mare de refugiați, au apărut temeri referitoare la reapariția unor boli grave, cum ar fi poliomielita, difteria… Au fost înregistrate cazuri?
Dr. Claudia Cambrea:
În Constanța nu am avut niciun caz de difterie, niciun caz de polio la pacienții sau la rezidenții din Ucraina, iar vizavi de această spaimă, cu holera, eu zic să rămânem calmi și să așteptăm să vedem ce se va întâmpla.
Reporter: Cei care au vacanțe programate în această vară la mare?
Dr. Claudia Cambrea:
Nu s-ar justifica o eventuală amânare. Se pot respecta anumite reguli pe care ar trebui să le respectăm oricum, în mod obișnuit, nu neapărat că ne gândim la holeră. Da, igiena personală trebuie păstrată, apa trebuie consumată din surse sigure, deci nu avem de ce să ne speriem.
Reporter – Cătălina Radu / redactor online – Daniel Țăndăreanu