300.000 de euro, despăgubiri către familiile victimelor lui Vişinescu
Publicat de ,
26 septembrie 2015, 09:59
Specificul infracțiunii săvârșite de Alexandru Vișinescu în calitate de director al Penitenciarului Râmnicu Sărat obligă însuși statul la suportarea, în solidar, a prejudiciului cauzat de inculpat, deoarece acesta a acționat ca reprezentant al instituțiilor statului, se arată în motivarea condamnării pronunțate de Curtea de Apel București.
„Curtea constată că obligația de plată a daunelor morale stabilite a li se cuveni celor trei părți civile incumbă atât inculpatului (…), cât și celor trei părți responsabile civilmente citate în procesul penal, respectiv Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne și statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice. (…) În speță, Curtea a arătat deja că inculpatul a săvârșit faptele reținute a constitui infracțiune în exercitarea funcției de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat (aflat în structura organizatorică a Direcției Generale a Penitenciarelor și Coloniilor de Muncă), acționând ca ofițer activ al Ministerului Afacerilor Interne (al cărui cadru în rezervă este și în prezent) și agent al statului. (…) Curtea consideră că specificul infracțiunii săvârșite de inculpat obligă însuși statul la suportarea prejudiciului cauzat de acesta, în solidar cu el”, se arată în motivare.
Alexandru Vișinescu a fost condamnat de Curtea de Apel București, pe 24 iulie, la 20 de ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase. Instanța a mai dispus degradarea militară a fostului comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat.
De asemenea, el a fost obligat de instanță să plătească, în solidar cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul de Interne și ANP, despăgubiri de 300.000 euro către 3 părți civile, urmași ai deținuților închiși la Râmnicu Sărat, după cum urmează: Nicoleta Eremia — 50.000 euro, Elena Iacob — 100.000 euro și Anca Cernea — 150.000 euro.
În plus, el trebuie să plătească statului român cheltuieli judiciare în cuantum de 25.000 lei. Judecătorii au mai dispus să mențină sechestrul asigurător pus anterior pe un imobil și acțiuni la SIF-uri deținute de Vișinescu.
Sentința pronunțată de Curtea de Apel București nu este definitivă.
Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 22 octombrie judecarea dosarului în care Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat este acuzat de săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politici.
La primul termen al judecătorii pe fond, de astăzi, cele două surori ale lui Corneliu Coposu, au transmis instanţei că nu doresc să se constituie părţi civile în dosar.
În schimb, Nicoleta Eremia, soţia fostului general Ion Eremia, închis la Penitenciarul Râmnicu Sărat, a anunţat în instanţă că se constituie parte civilă şi îi solicită lui Vişinescu daune morale şi materiale în cuantum de 100.000 euro.
Tot acum, Aurora Dumitrescu, fostă deţinută politic, constituită şi ea parte civilă în dosar, a solicitat instanţei punerea sub sechestru a bunurilor lui Vişinescu, în eventualitatea în care judecătorii vor stabili că el trebuie să plătească daune morale sau materiale.
Mai mulţi lideri ai Partidului Naţional Ţărănesc, precum Ion Mihalache sau Corneliu Coposu, au fost deţinuţi politici la Râmnicu Sărat.
Procesul torţionarului Alexandru Vişinescu – acuzat de moartea a 12 deţinuţi politici în perioada în care a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat – începe miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, decizia pe care o va lua această instanţă nefiind definitivă.
Soluţia pe care o va da Curtea de Apel Bucureşti va putea fi contestată la instanţa supremă.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a anunţat, la 18 iunie, că Vişinescu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea de infracţini contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
IICCMER a descoperit că Vişinescu s-ar face vinovat de moartea a 12 deţinuţi politici. În cei şapte ani în care a condus penitenciarul, acesta ar fi instaurat un regim de tortură şi teroare.
Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, „a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic”.
