Trupul neînsuflețit al lui Cristian Molnar, tânărul luat de apele râului Natisone, pe 31 mai, în Italia, a fost găsit ieri, după 23 de zile de căutări, la 500 de metri de locul în care cei trei au fost văzuţi ultima oară, îmbrăţişaţi, încercând să reziste curentului.
Românul de 25 de ani a murit împreună cu cele două prietene, Patrizia Cormos (20 de ani) şi Bianca Doroş (23 de ani), ale căror trupuri au fost recuperate pe 2 iunie, la trei zile de la tragedie.
După trei săptămâni de căutări, trupul lui Cristian Molnar a fost găsit sub o stâncă, în apă, la aproximativ 500 de metri de locul tragediei și a fost extras cu un elicopter.
Pe 31 mai, Patricia, Bianca și Cristian au decis să meargă pe o insuliță formată din pietriș pe râul Natisone, sub Podul Roman, în Premariacco, pentru a face câteva poze. În timp ce se aflau pe insulița de lângă fluviu, românii au fost luați prin surprindere de creșterea bruscă a debitului apei. Aceștia nu au mai apucat să traverseze râul din cauza curenților de apă care a venit puternic peste ei.
Între timp, autorităţile italiene continuă ancheta cu privire la reacţia lentă a echipelor de salvare în urma apelurilor de urgenţă făcute de Patrizia Cormoş la 112.
Românca a sunat de 4 ori la numărul de urgenţă, iar din momentul primului apel, până când tinerii au fost luați de ape, au trecut aproximativ 30 de minute.
Se cercetează de ce a fost chemat un elicopter din Venezia, de la 130 km distanță, și abia mai târziu a fost solicitat altul care se afla mult mai aproape. În plus, în zonă nu existau avertismente care să anunțe pericolul acumulării de apă.
Ancheta se concentrează pe modul de activare a echipelor de salvare şi pe răspunsul operatorilor de la centrul de urgenţă.
Trupurile tinerelor românce luate de apele învolburate ale râului Natisone, în Italia, identificate de salvatori
Publicat de Adina Sîrbu,
2 iunie 2024, 13:34 / actualizat: 2 iunie 2024, 21:50
Trupurile neînsuflețite ale celor două românce, Patrizia și Bianca, luate de apele învolburate ale râului Natisone, sub un pod din orașul Udine din nordul Italiei, au fost găsite de salvatori, au anunțat duminică autoritățile.
Trei tineri români, o fată de 21 de ani, o alta de 23 și de un băiat de 25 de ani, au mers, vineri, pe o insuliță formată pe râul Natisone, în pofida codului galben de ploi abundente. Cei trei au dispărut, după ce apele râului s-au umflat brusc.
De atunci salvatorii au continuat să cerceteze zona. Trupurile fără viață ale celor două fete au fost găsite, în această dimineață, la o distanță de 700-1.000 de metri de locul în care cei trei tineri au mers pe o insuliță formată din pietriș, în mijlocul râului, și au fost apoi luați de ape. În continuare se fac căutări pentru a găsi și trupul lui Cristian, băiatul dispărut.
Între timp, debitul râului Natisone a revenit aproape la normal, încadrându-se în media pentru această perioadă a anului, o împrejurare care ar fi favorizat şi găsirea celor două fete.
Tinerii au vrut să se plimbe, să facă fotografii împreună și să se scalde în zona plajei Premariacco, deși există panouri cu interdicții de înot și pericol de înec, principalele riscuri fiind legate tocmai de inundațiile bruște ale râului.
Ministerul Afacerilor Externe a confirmat duminică seara, în urma informaţiilor transmise de către autorităţile italiene, cetăţenia română a celor două persoane decedate în apele fluviului Natisone.
Potrivit unui comunicat MAE, „În continuarea informaţiilor transmise anterior cu privire la dispariţia a trei persoane în apele fluviului Natisone, regiunea Friuli Venezia Giulia din Republica Italiană, Ministerul Afacerilor Externe precizează că, duminică, reprezentanţii Consulatului General al României la Trieste au fost informaţi de către autorităţile italiene asupra faptului că trupurile neînsufleţite a două dintre cele trei persoane declarate anterior dispărute au fost găsite, fiind în desfăşurare operaţiunile de căutare pentru găsirea celei de-a treia persoane. De asemenea, în urma informaţiilor transmise de către autorităţile italiene, MAE confirmă cetăţenia română a celor două persoane decedate. Ministerul Afacerilor Externe transmite condoleanţe familiilor îndoliate”, se arată într-un comunicat.
#BREXIT. Tinerii români din Marea Britanie nu se gândesc să renunțe la cariere (AUDIO)
Publicat de ,
28 iunie 2016, 11:52
Șocul generat de #BREXIT a fost unul puternic, iar efectele abia încep să se vadă. Trăim într-o altă realitate europeană? Cu siguranță. Au început să cadă primele piese ale dominoului? Da. Mai contează în acest moment dacă am crezut că britanicii vor vota pentru ieșirea din Uniunea Europeană? Nu. Fundamental este ceea ce se va întâmpla de acum încolo cu această cetate europeană ale cărei ziduri au fost construite dintr-un romantism ce părea indestructibil.
Proape 52% dintre britanici au ales să voteze pe 23 iunie pentru ieșirea din Uniunea Europeană, nemulțumiți de corupția politicienilor de la Bruxelles, de banii pe care statul lor îi investește în construcția europeană, de criza imigranților pe care războiele din propriile țări i-au gonit cât mai departe, mulți dintre ei alegând să se stabilească în Marea Britanie. Sigur, motivele sunt multe și profunde, justificate sau nu.
Pe fondul acestor mișcări tectonice resimțite la nivelul Europei, ne-am întrebat dacă românii care trăiesc în Marea Britanie vor fi afectați sau nu?
Anul 2007 reprezintă cheia care a deschis porțile României spre Uniunea Europeană, iar în momentul de față mari comunități de români s-au format în țările membre. În Marea Britanie, locuiesc aproximativ 500.000 de români, potrivit informațiilor oferite de Cristina Eremia, directorul publicației Români în UK. Cifra este aproximativă, deoarece formalitățile pe care trebuie să le parcurgi pentru a te înregistra în Marea Britanie sunt diferite față de alte state ale Uniunii Europene. La Londra, numărul membrilor din comunitatea românească a crescut. De exemplu, în nord-vest-ul Londrei sunt trei zone, trei consilii, în care locuiesc mulți români. Numai pe o singură stradă au fost deschise șase magazine cu specific românesc, trei frizerii, birouri de consultanță și de traduceri.
Cristina mi-a mărturisit că este într-o stare de șoc și că are nevoie de liniște, pentru a putea gândi la rece. Cred că vom intra într-o perioada tulbure a Europei, iar votul emoțional al britanicilor nu va aduce beneficii populației Marii Britanii. Cristina deține și o agenție pentru recrutarea forței de muncă și este de părere că nu vor fi efecte imediate asupra muncitorilor români din Marea Britanie. Toți cei care lucrează legal își vor păstra statutul de rezident.
Cristina Eremia a ajuns în Marea Britanie în 1999 printr-o bursă acordată de fundația Soroș. În 2005, a înființat ziarul Români în UK, care la ora actuală are 150.000 de abonați.
Printre românii stabiliți în Marea Britanie, mai precis în Londra sunt și constănțeni, iar cei mai mulți dintre ei nu au împlinit vârsta de 30 de ani. Cezara, Silvia și Alina sunt trei destine. Trei vieți care au lăsat Constanța pentru îndeplinirea viselor în care cred.
Cezara și Silvia au plecat în Marea Britanie după absolvirea Colegiului Național Mircea cel Bătrân din Constanța. Au ales Londra pentru că sunt de părere că sistemul educational este unul performant, iar acolo sunt unele dintre cele mai renumite universități din lume. Pentru că nu au reușit să obțină o bursă de studii, au contractat un împrumut de la statul britanic pentru plata studiilor, iar pentru acoperirea cheltuielior de întreținere au primit un ajutor din partea familiei sau și-au luat un job.
Cezara a absolvit cursurile de la University College of London cu specializarea managementului informației, iar în prezent muncește în cadrul unei companii americane cu sediul la Londra. Ea crede că rezultatul votului din 23 iunie ridică mari semne de întrebare pentru toți cetățenii Uniunii Europene care lucrează acolo. 51,8 % au votat pentru Brexit. Cei care au condus campania pentru ieșirea din UE nu au prezentat în nici un moment un plan. Ce se va întâmpla în momentul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană? Nimeni nu știe. Îmi aduc aminte că în 2011 am fost nevoită să aplic pentru un permis de muncă pentru a mă putea angaja. Nu știu dacă o să se revină la acel sistem sau vor apărea alte restricții. E bulversant pentru că nu știm ce urmează.
Silvia a făcut drept și politică la University of Manchester și masterul la Queen Mary în Londra. Proaspăt absolventă, acum își caută un loc de muncă, deși situația generată de #brexit a sădit în sufletul și în mintea ei un sentiment de incertitudine. Va urma o perioadă de tranziție pentru că ieșirea din Uniunea Europeană nu se va face direct. Problemele care vor apărea vor fi de natură economică. Sunt firme care au legături în Uniune, tranzacții care se fac, iar viitorul meu job este în pericol. Nu știm dacă vor mai fi dispuși să angajeze străini deoarece este posibil să se schimbe legislația cu privire la imigrație.
Această mișcare a fost una populistă și este posibil să dea naștere unor mișcări în zona imigrației și cu foarte mult potențial pentru discriminări pentru europeni, mai ales pentru români și bulgari. Silvia mi-a spus că în cei cinci ani pe care i-a petrecut în Marea Britanie, etichetele au fost minore, deoarece această țară a învățat-o ce înseamnă toleranța, acceptarea oamenilor, ce înseamnă diversitatea în rândul populației. Este un loc minunat cu foarte mulți străini, iar mișcarea aceasta se situează la polul opus față de tot ceea ce am învățat acolo.
Chiar dacă este de patru luni în Londra, Alina nu ia în calcul posibilitatea de a se întoarce în România în cazul în care situația economică din Marea Britanie se va înrăutăți în urma votului dat de britanici la referendum. Alina are 29 de ani, a absolvit ASE-ul și a optat pentru un master în comunicare de afaceri cu predare în limba engleză. După mai multe joburi în multinaționalele din România – Procter&Gamble, ING, Oracle – a ajuns la Londra. În prezent, lucrează pentru compania de social media și marketing SpredFast. Pentru Alina, jobul din Londra a reprezentat o schimbare. Se simte apreciată pentru că oamenii o văd în funcție de cât muncește, pentru că îi este mai ușor să demonstreze că poate, că este capabilă. E o schimbare cu totul în bine și nu se compară cu nicio companie pentru care am lucrat până acum. S-ar putea ca viața mea să ia o altă turnură după #Brexit. Sunt nesigură deocamdată, însă având în vedere că am dreptul de muncă nu mă văd plecând odată cu această schimbare, decât dacă situația economică se va înrăutăți.
Alina nu ia în calcul posibilitatea de a se întoarce în România. Urmărește situația politică din Statele Unite ale Americii și dacă Donald Trump nu va fi ales președinte, intenționează să se mute acolo, deoarece compania pentru care lucrează la Londra deține și o filială peste Ocean.
În ciuda neajunsurilor, în lipsa unei coerențe și a unei infrastructuri solide, școala românească formează elite și forță de muncă, pe care din păcate România, de cele mai multe ori, nu le poate păstra. De acest profit intelectual se bucură alte țări din Uniunea Europeană. Exodul medicilor, al inginerilor, al profesorilor, al it-iștilor, al tinerilor care își doresc o viață mai bună nu mai este de foarte mult timp o noutate.
Preocupat de consecințele pe care le poate avea #brexit, premierul Dacian Cioloș a declarat, la Radio România Actualități, că în perioada următoare nu vor fi schimbări majore pentru românii care trăiesc în Regatul Unit. Orice drepturi şi obligaţii instituţionale, formale, care ţin de statul britanic (…) n-au cum să fie modificate, pentru că (…) Marea Britanie se supune regulamentelor europene. Apoi, orice (…) drepturi sau facilităţi care sunt acordate de universităţi britanice în sistem privat sau acolo unde universităţile îşi folosesc autonomia universitară, acestea ţin de deciziile respective. Dar eu cred că universităţile britanice vor fi în continuare interesate să atragă cât mai mulţi studenţi şi din statele membre din Uniunea Europeană. Premierul a mai afirmat că până la finalizarea procesului de ieşire din Uniunea Europeană, Marea Britanie îşi va păstra obligaţiile în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii europeni, inclusiv pe români.
