14 mai, Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

Publicat de Doina Sirbu, 14 mai 2019, 07:25

An de an, la 14 mai, este marcată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, instituită prin Legea nr. 127/2017.

Iniţiatorii proiectului legislativ au fost 34 de parlamentari de la PNL, PSD, UNPR, minorităţi şi neafiliaţi, care au amintit, în expunerea de motive, postată pe site-ul www.cdep.ro, că, la data 14 mai 1948, „au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea.” Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume mari, ca cel al părintelui Nicolae Steinhardt, al pastorului Richard Wurmbrand, al episcopului greco-catolic Iuliu Hosu, al părintelui greco-catolic Tertulian Langa, al politicianului Iuliu Maniu, al poetului Radu Gyr şi al soţiei sale sau al lui Mircea Vulcănescu şi Aurelian Bentoiu.

Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament la 16 martie 2016, adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, la 1 noiembrie 2016, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 16 mai 2017, iar preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 30 mai 2017, decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste în data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017. Potrivit prezentei legi, sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Totodată, în această zi, instituţiile de presă ale statului vor transmite emisiuni şi materiale informative dedicate acestei zile.

redactor online – Doina Sîrbu / sursă – AGERPRES

”Poezia închisorilor”

Publicat de Carmen Secuiu, 8 noiembrie 2014, 09:45 / actualizat: 8 noiembrie 2014, 12:22

Reprezintă o epopee prin care au trecut românii, în cea mai amară prăpastie din timpul dominației comuniste.
A surprins această tragedie, într- o carte de versuri, Cristian Filip.
„Cartea surprinde într-o sinteză uluitoare, ce trebuia facută de cineva, tragedia cutremurătoare prin care a trecut ţara noastră, jertfind cu milioanele o generaţie întreagă de mucenici, mărturisitori în duh şi adevăr, al crezului sfânt al unui neam român şi creştin. “, scrie în prefață Aspazia Oţel Petrescu.

Evenimentul ocazionat de lansarea cărții a fost organizat de Fundaţia Creştină „Părintele Arsenie Boca” în colaborare cu Școala şi Grădiniţa Sfinţii Martiri Brâncoveni.

”Aşadar, această lucrare se doreşte a fi un omagiu adus tuturor celor care s-au jertfit în temniţele comuniste şi în mod special celor care, prin întâlnirile cu ei, mi-au influenţat profund viaţa, reuşind să mă apropie de credinţă, constituindu-se în exemple vii că, deşi Mântuitorul a trăit cu peste 2000 de ani în urmă, modelul său poate fi urmat şi astăzi şi astfel, cu toţii, înrolându- ne în rândurile Bisericii”, spune autorul.

Astfel, după ce a căutat mai multe informații despre acest subiect a luat naștere ”Poezia închisorilor”.

”De ce am ales ca temă „Poezia închisorilor”? Din mai multe motive: în primul rând, pentru că am înţeles de la toţi cei cu care am discutat că poezia, alături de credinţă şi rugăciune, a constituit unul dintre stâlpii de rezistenţă în perioada de încercări incredibile pentru orice minte normală, pe care aceşti oameni le-au trecut în perioada de tristă amintire”, menționează scriitorul.

Cartea are două părţi:
În prima parte sub titlul: „Prezenţa Mântuitorului şi viaţa duhovnicească în temniţele comuniste” sunt tratate „Premizele transformării temniţelor comuniste în mănăstiri”, „Jerfa, urcuşul duhovnicesc şi Pronia Divină”, „Viaţa duhovnicească” şi „Figuri de martiri”.

În partea a doua a cărții sunt schițate portrete ale unor poeți încarcerați și modul în care poezia i- a ajutat.
”Aici sunt schiţate portretele a patru poeţi încarceraţi: Radu Gyr, Nichifor Crainic, Părintele Ilie Imbrescu şi Zorica Laţcu.”, a declarat cel care a scris acest document istoric, Cristian Filip.

carmensecuiu@radioconstanta.ro