APC: 69% dintre vopselele pentru colorarea părului trebuie retrase urgent de la comercializare!

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 februarie 2016, 12:30

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a lansat Campania națională de informare și conștientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S – produsele cosmetice și de îngrijire personală”.

Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar și aspectelor ce țin de etichetare, coroborate și cu unele lipsuri de natură legislativă.

În perioada 10 februarie – 15 februarie 2016 au fost achiziționate din marile structuri comerciale, farmacii și magazine naturiste 48 tipuri de vopsea pentru colorarea părului, în vederea analizării etichetei acestora din punctul de vedere al ingredientelor și al corectitudinii informațiilor și mențiunilor.
Din punct de vedere al țării de origine a producătorului situația se prezintă astfel: Germania (21%), Italia (17%), Bulgaria (15%), România (13%), Polonia (8%), India (6%), Turcia (4%), China (2%), Iran (2%), Olanda (2%), Serbia (2%), SUA (2%), Franța (2%), Belgia (2%) și Grecia (2%).

Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de dl. conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:
1. Identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.
2. Analiza produselor din punct de vedere al termenului de valabilitate/data durabilității minimale.

1. Identificarea substanțelor chimice din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății.
Analizând etichetele din punct de vedere al ingredientelor și mențiunilor, au reieșit următoarele:
– 77% dintre vopselele analizate au în compoziție dioxane;
– 75% dintre vopsele analizate au în compoziție amoniac;
– 69% dintre vopselele analizate au în compoziție para-fenilendiamină/p-fenilendiamină/1,4 benzendiamine;
– 65% dintre vopselele analizate au în compoziție parfumuri sintetice;
– 60% dintre vopselele analizate au în compoziție peroxid de hidrogen;
– 40% dintre vopsele analizate au în compoziție sodium laureth sulfat;
– 38% dintre vopsele analizate au în compoziție parabeni;
– 38% dintre vopselele analizate au în compoziție polietilen glicol;
– 34% dintre vopselele analizate au în compoziție disodium EDTA;
– 32% dintre vopselele analizate au în compoziție resorcinol;
– 15% dintre vopselele analizate au în compoziție sodium lauril sulfat.

Para-fenilendiamina este cel mai periculos ingredient din compoziția vopselelor de păr și îl regăsim în mai mult de jumătate dintre produsele de acest tip de pe piață, adică în 69% dintre acestea. Acesta poate fi regăsit și sub denumirea p-phenylenediamine sau 1,4 benzendiamine. Para-fenilendiamina pătrunde în firele de păr și foliculii acestora și afectează proteinele din piele, favorizând apariția reacțiilor alergice. Pielea poate deveni roșie, cu leziuni pline cu lichid, poate da senzație de arsură și mâncărime. Reacțiile alergice pot include și dificultăți în respirație, care pot deveni fatale. Efectele pe termen lung ale expunerii la această substanță chimică includ astm, limfom non-Hodgkins și lupus; acest ingredient este, de asemenea, posibil legat de cancerul de sân, uterin și vezica urinară. Din acest motiv atât în Uniunea Europeană, cât și în alte state extracomunitare (Canada, Japonia) folosirea sa în cosmetice este interzisă. Persoanele care au ales produse naturale, cum ar fi henna, pentru a evita produsele toxice, au constatat că acestea conțin atât henna cât și alte ingrediente periculoase precum para-fenilendiamina.
Amoniacul este un ingredient care se regăsește în 75% dintre produsele analizate și este iritant pentru piele, ochi și sistemul respirator. Acesta poate cauza astm și dificultăți în respirație.

Dioxane (ingrediente cu terminațiile myreth, oleth, laureth, ceteareth) (se regăseşte în 77% dintre produsele analizate) este un puternic perturbator hormonal şi alterează structura pielii permiţând pătrunderea chimicalelor în straturile profunde ale pielii;

Parfumurile sintetice (există în 65% dintre produsele analizate) pot avea peste 200 de ingrediente în compoziția lor și conțin cantități mari de toxine și chimicale neafișate. Parfumul sintetic provoacă iritații ale pielii, dermatite, migrene, amețeli, tuse violentă, hiperpigmentare.

Persulfaţii (sulfaţii de sodiu, potasiu şi amoniu) sunt întâlniţi în vopseaua de păr şi decolorant, în concentraţii de până la 60%, deşi numai o compoziţie de 17,5% poate irita pielea. Aceştia cresc riscul de astm pentru că inhalarea acestor vapori poate afecta grav plămânii.

Peroxidul de hidrogen se regăsește în peste 60% dintre produsele analizate. Acest ingredient este cunoscut sub denumirea de apă oxigenată şi este folosit pentru decolorarea părului. Testele pe animale au demonstrat că apa oxigenată afectează sistemul respirator şi pe cel nervos. Mai mult, unele studii sugerează că apa oxigenată ar modifica structura ADN, iar asta poate cauza inclusiv cancer (de sânge, de sân sau vezică). Este coroziv, iar utilizarea peroxidului de hidrogen a fost chiar interzis în ţări precum Japonia şi Canada.

Propylen glycol (există în 57% dintre produsele analizate) este un emulsificator care are rolul de a absorbi apa și de a păstra umiditatea în cosmetice. Acesta poate cauza iritații la nivelul pielii și ochilor, iar produsele cosmetice ce conțin Propylen Glycol le sunt total contraindicate persoanelor cu alergii, eczeme, psoriazis sau alte boli ale pielii.

4-amino-2-hydroxytoluene se regăsește în 42% dintre produsele analizate și are rolul de a conferi culoare părului. Acest ingredient este un puternic alergen uman, potrivit Cosmetic Ingredient Review.

Sodium Laureth Sulfate (SLES) (există în 40% dintre produsele analizate) este un surfactant, o substanță sintetică ieftină (detergent) cu rol de spumant. Acesta poate cauza căderea părului, precum și iritații la nivelul pielii, ochilor și tractului respirator. SLES este periculos pentru că în procesul de producție se poate ușor contamina cu 1,4 dioxan și oxid de etilen, primul fiind pe lista de chimicale cancerigene a Agenției Internaționale de Studiu al Cancerului.

Parabenii sunt conservanți ce apar în vopselele de păr sub formă de „methyl-”, „ethyl-” și „propyl-paraben” și se regăsesc în 38 % dintre produsele analizate. Provoacă alergii și probleme respiratorii. Dereglează sistemul hormonal, producând un exces de estrogen, ceea ce poate duce la cancer de sân. În plus, studiile arată că methylparabenul aplicat pe piele reacționează cu razele UVB, ceea ce duce la îmbătrânirea prematură a pielii și la distrugerea ADN-ului.

Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) (există în 34% dintre produsele analizate) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor și produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii cauzând dermatită de contact și probleme hormonale.

PEG (Polyethylene Glycol) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică. Polyethylene Glycol-ul există în 34% dintre produsele analizate și are rolul de a ajuta alte ingrediente să pătrundă mai ușor în piele, de a stimula absorbția. Această funcție a PEG este în special periculoasă atunci când produsul cosmetic conține și alte ingrediente dăunătoare, care pătrund astfel în piele mai ușor. Cu cât este mai mic numărul după literele PEG, cu atât mai mult stimulează absorbția în piele. Este sintetic și poate cauza reacții alergice toxice, acnee, dermatită de contact și este potențial cancerigen. În produsele analizate au fost identificate mai multe tipuri de PEG.

Toluenul se regăsește în 32% dintre produsele analizate. Acesta poate provoca iritații ale pielii și ale aparatului respirator, iar inhalat poate provoca amețeli și dureri de cap. Expunerile mărite pot duce la dermatite, deshidratare gravă, la malformații congenitale și avort spontan.

Resorcinolul se regăsește în 32% dintre produsele analizate. Este un ingredient foarte periculos fiind catalogat de către Uniunea Europeană ca fiind dăunător pentru organism şi este extrem de iritant pentru piele şi ochi. În cantităţi mari, prin inhalare sau prin ingerare, resorcina a fost legată de pierderile de sarcină și dereglările hormonale.

Paraffinum liquidum este un produs sintetic al petrolului procesat chimic care se regăsește în peste 27% dintre produsele analizate. Acest ingredient poate provoca probleme respiratorii, alergii și iritații ale pielii, afecțiuni neurologice, boli renale, pulmonare, cancer.

Ingrediente precum Cocamide DEA (Diethnolamină) (există în 21% dintre produsele analizate) și Lauramide MEA (Monoetanolamină) (există în 2% dintre produsele analizate) sunt substanţe chimice de origine petrolieră și sunt folosite pentru a obține un PH neutru. Acestea pot da iritații ale pielii și ochilor. De asemenea, pot da reacții în urma cărora să se formeze nitrozaminele recunoscute ca substanțe cancerigene.

Cocamidopropyl betaine (există în 17% dintre produsele analizate) este un agent de curățare care conține un produs din petrol. Acesta poate cauza alergii, iritații ale ochilor, pielii și plămânilor.

Methylisothiazolinone (exis¬tă în 17% dintre produsele analizate) este un conservant periculos deoarece prezintă risc crescut de dezvoltare a alergiilor, iar studiile recente pe celule cerebrale ale mamiferelor arată că acest ingredient ar putea fi toxic pentru creier.

Methylchloroisothiazolinone (există în 17% dintre produsele analizate) este unul dintre cei mai folosiți conservanți în industria cosmetică și poate produce iritații la nivelul ochilor și tenului, dar poate cauza și boli pulmonare.

Sodium Lauryl Sulfate (SLS) (există în 15% dintre produsele analizate) este un surfactant ce produce spumă în contact cu apa. Expunerea prelungită la SLS este asociată cu dificultăți de respirație, depresie, diaree, iritații severe ale pielii și leziuni oculare. Organismul uman reține SLS-ul până la cinci zile de la expunere. Este adesea „deghizat” într-o substanță pseudo-naturală, prin explicația că „provine din nuca de cocos”. Interacționând cu alte substanțe formează nitrați, care sunt recunoscuți ca și substanțe cancerigene.

Phenoxyetanolul (există în 10% dintre produsele analizate) este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central şi poate da stări de vomă.

Conservanți care eliberează formaldehida (DMDM Hydantoin, Imidazolidinil uree, Bronopol) se regăsesc în 9% dintre produsele analizate. Acești ingredienți eliberează încet, dar continuu cantități mici de formaldehidă, chimicale cancerigene. Efectele toxice ale acestor conservanți sunt multiple: erupții cutanate, dureri articulare, alergii, depresie, dureri de cap, dureri în piept, infecții ale urechii, oboseală cronică, amețeală, insomnie.

Isopropyl alcohol (alcool izopropilic) (există în 8% dintre produsele analizate) este un solvent care alterează structura pielii, permițând astfel pătrunderea cât mai adânc în epidermă a substanțelor chimice și bacteriilor. Poate provoca iritații la nivelul pielii precum dermatite și eczeme, la nivelul ochilor, toxicitate la nivel reproductiv și chiar cancer.

BHT (Hidroxitoluen butilat) (există în 2% dintre produsele analizate) este un antioxidant care are rolul de prevenire sau încetinire a deteriorării cosmeticelor sau produselor de îngrijire personală, deteriorare datorată reacțiilor chimice cu oxigenul. BHT poate provoca leziuni la nivelul ficatului și apariția de tumori, este alergen pentru piele și ochi și de asemenea este potențial cancerigen.

Coloranții sintetici sunt folosiţi cu scopul de a „înfrumuseța” aspectul compoziției. Se pot recunoaște deoarece sunt inscripționați pe etichetă ca și FD&C urmați de o culoare și un număr. Acești coloranți folosiți în numeroase vopsele de păr sunt derivați din substanțe petrochimice și, din păcate, majoritatea au fost asociați cu reacții alergice severe, astm, dureri de cap, greață, oboseală, nervozitate, scăderea capacității de concentrare și chiar diverse forme de cancer.

2. Analiza produselor din punct de vedere al termenului de valabilitate/data durabilității minimale.
Termenul de valabilitate (data durabilității minimale) este primul aspect pe care trebuie să-l verificăm înainte de a cumpăra o vopsea pentru colorarea părului. Acest termen poate fi indicat în două moduri. Pentru produsele cu o dată a durabilității mai mică de 30 de luni, se indică prin inscripționarea zilei (dacă este cazul), lunii și anului până la care produsul își păstrează calitatea, dacă se respectă cerințele de păstrare. Pentru produsele cu o durabilitate mai mare de 30 de luni, data până la care pot fi utilizate se exprimă prin inscripționarea unei cutii deschise alături de o cifră și litera M, indicând numărul de luni de valabilitate din momentul deschiderii produsului, adică cât timp poate fi folosită vopseaua de păr după deschiderea tubului, respectiv după prima utilizare. Totuși, pentru ca produsul să poată fi utilizat în siguranță, nu este suficient ca acesta să fie în termenul de valabilitate. Vopseaua de păr trebuie păstrată la temperaturi cuprinse între 5 și 25 grade Celsius, ferită de umezeală și de razele soarelui. Ambalajul nu trebuie lăsat deschis mai mult decât este necesar pentru a utiliza produsul, astfel încât să se evite acumularea de praf, bacterii care duc la degradarea vopselei.

„Mai mult de jumătate dintre vopselele pentru colorarea părului analizate de către experții APC România trebuie retrase de îndată de pe piață de către Ministerul Sănătății, care în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 147/2015 este autoritatea responsabilă cu supravegherea, inspecția și controlul pe piață al produselor cosmetice. Produsele ce trebuie retrase de la comercializare conțin o substanță interzisă a se folosi în produsele cosmetice, substanță care se regăsește sub una din următoarele forme: para fenilendiamină sau p-fenilendiamină sau 1-4 fenilendiamină. Această substanță figurează în Regulamentul European privind produsele cosmetice în Anexa 2: Lista substanțelor interzise în produsele cosmetice, la poziția 1226. Para-fenilendiamina a fost declarată alergenul anului 2006 în Statele Unite ale Americii. Pielea expusă la substanțe de acest gen poate deveni roșie, cu leziuni pline cu lichid și poate da senzație de arsură și mâncărime. Această substanță chimică pătrunde în firele de păr și foliculii acestora și afectează proteinele din piele, favorizând apariția reacțiilor alergice. Reacțiile alergice pot include și dificultăți în respirație, iar pe termen lung expunerea la această substanță chimică poate genera astm, limfom non-Hodgkins, lupus, cancer de sân și vezică urinară. Atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție următoarele substanțe: amoniac, toluen, resorcinol, peroxid de hidrogen, disodium EDTA, parabeni/conservanți, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, coloranți sintetici, parfum, sodium laureth sulfat, sodium lauril sulfat (SLS), polietilen glicol (PEG-uri), silicon, dioxan și alte materii prime derivate din uleiuri minerale.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

„Vopseaua de păr chimică este pentru mulți doar una dintre modalitățile prin care țin pasul cu ultimele tendințe în stil și modă. Însă vopseaua de păr de acest tip aduce cu sine riscuri foarte serioase pentru sănătate. Cele mai comune produse de îngrijire personală și a părului conțin substanțe periculoase și netestate în mare proporție, precum PPD (para-Phenylendiamine), care pot declanșa reacții grave și chiar probleme de sănătate permanente. De aceea este vital sa fie evitate și în locul lor să se folosească alternative naturale, în care toate ingredientele sunt etichetate și verificate pentru siguranță. Se știe deja, din studii făcute de diverși cercetători, că s-au identificat în vopselele de păr o serie de chimicale numite amine secundare, care se găsesc în toate tipurile de vopsele. Aceste substanțe sunt capabile să penetreze bariera pielii și să rămână în păr timp de săptămâni, luni sau chiar ani după ce au fost aplicate vopselele de păr. În timp, compușii ar putea reacționa cu fumul de tutun, gazele de eșapament sau alte substanțe, pentru a forma substanțe extrem de otrăvitoare precum N-nitrozamine, recunoscute ca substanțe cancerigene. Aceste substanțe au fost interzise pentru utilizarea în alte cosmetice, însă sunt totuși capabile să fie generate printr-o simplă reacție chimică. Așa că nu vă lăsați păcăliți de pachetele colorate. Citiți etichetele, folosiți produse de origine cunoscută, organice, naturale și netestate pe animale, dacă este posibil. Ghidați-vă după zicala: „Nu pun pe piele ceea ce nu pot mânca!” Și nu uitați, frumusețea vine întotdeauna din interior!” Alec Blenche, Co-Owner și Co-Founder la Viața în verde viu.

„Vopsirea părului reprezintă încă o formă de răspuns la o nevoie irepresibilă a ființei umane – nevoia de altceva. Evident, în timp și spațiu au operat și alte nevoi în această privință: de identificare socială, de aliniere la normă sau la dorința exprimată ori sugerată de către cineva drag ori respectat, de satisfacere a amorului propriu. Se pot deosebi, deci, situații în care această practică a avut un scop, dar și situații în care a arătat simpla dorință de schimbare. Semnificațiile acestor practici au fost mereu schimbătoare, trecând uneori dintr-o extremă în alta: la vechii greci, de pildă, o anume culoare a părului a fost considerată când atribut al zeițelor, când semn distinctiv al prostituatelor. Ceea ce este nou în această privință se referă la răspândirea acestei practici în rândul maselor largi (femei, dar și bărbați): numai în ultimele șase-șapte decenii, procentul celor ce practică vopsirea părului a crescut, în unele țări, de la câteva procente la aproape 75%, fenomen ce ilustrează larga democratizare a unei secvențe de consum cu arie limitată în trecut. De asemenea, trebuie observat că s-a produs o trecere masivă de la folosirea materialelor și mijloacelor tradiționale la cele moderne, în care predomină substanțe de sinteză organică industrială, care s-au dovedit a fi responsabile de numeroase efecte nefericite, demonstrând încă o dată că prețul plăcerii poate fi prea mare și, tot încă o dată, arătând că ființa umană are predilecție pentru temeritate și că nu e nicio diferență între frumoasele secolelor trecute care mureau de la efectele arsenicului, plumbului, sulfului și altor elemente chimice folosite empiric și VIP-urile de azi chinuite de atâtea dezastre ale sănătății individuale ca urmare a folosirii celor mai neînchipuite vopsele și măști pentru păr. Din fericire, se face bine auzit glasul celor care redescoperă tradiția, încurajând revenirea la milenara henna (pe care industria cosmeticelor a preluat-o din plin, deseori în mixturi la fel de periculoase ca produsele exclusiv sintetice), la sevele și sucurile vegetale atât de apreciate și cunoscute altădată.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Sursa foto APC România

STUDIU: Cerealele pentru micul dejun sunt pline de substanțe artificiale și zahăr

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 ianuarie 2016, 12:30 / actualizat: 13 ianuarie 2016, 20:55

Studiul privind calitatea cerealelor rafinate face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”.

Prin această campanie, Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în luna ianuarie anul curent, 73 de sortimente de cereale din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății micilor consumatori. Produsele analizate sunt fabricate sau distribuite de către: România Hypermarche SA, Lidl Discount SRL, Rewe România SRL, Auchan România, Mega Image SRL, Dr. Oetker Ro SRL, Nestle România, Maryland Trading SRL, Dasco Distribution Concept SRL, Dijeo SRL, A&A Naturomedica Bio_Dietetic Group SRL, Haruz Exim SRL, Nutrivita SRL, Bio Mania SRL, Naponta Kft Ungaria, Elgeka Ferfelis România, Rommac Trade SRL, Lubella Polonia, European Food SA, Pirifan Distribution SRL, Sano Vita SRL și Star Foods EM SRL.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC România, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra greutății corporale.

Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

Analiza denumirii produselor și al mențiunilor nutriționale și de sănătate atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului, cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile.

Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția cerealelor rafinate analizate sunt următoarele: făină de grâu, făină de orez, făină de ovăz, făină de orz, făină de porumb, făină de pătlagină, griș de porumb, tărâțe de grâu, tărâțe de ovăz, fibre din ovăz, crupe de porumb, arpacaș din grâu, orez extrudat, fulgi de grâu integral, fulgi de ovăz, extract uscat din malț de orz, ulei de floarea soarelui, ulei de rapiță, ulei de palmier, ulei de shea, ulei vegetal de nucă de cocos, zahăr, zahăr brun, zahăr de trestie, zahăr invertit, sirop de glucoză și fructoză, dextroză, sirop de grâu, melasă din trestie de zahăr, sirop de glucoză, sirop de zahăr caramelizat, sirop de malitol, lecitine, praf degresat de cacao, praf din suc de prune, pudră de ciocolată, germeni uscați de grâu, amidon din grâu, fulgi de nucă de cocos, fulgi de mere, rom, frișcă, pastă de alune, pudră de căpșuni, arahide, ciocolată neagră, cacao, unt de cacao, grăsime de lapte, piure de căpșuni, suc de căpșuni, agenți de afânare, emulsifianți, conservanți, acidifianți, apă, amidon din porumb, sare iodată, gluten din orz, arahide, scorțisoară, extract de ardei roșu, extract de rozmarin, extract de sfeclă, extract de struguri, coloranți extrași din fructe și legume, pudră naturală de roșcove, inulină, lapte praf demineralizat, carbonat de calciu, acid folic, colecalciferol, clorhidrat de tiamină, riboflavină, nicotinamidă, pantotenat de calciu, premix de vitamine și minerale, grăsime vegetală nehidrogenată de cocos, stafide, curmale, semințe de floarea soarelui, semințe de in, aromă de ciocolată, aromă de vanilie, aromă de fructe, aromă de miere, aromă de scorțișoară, aromă de lămâie, aromă de fructe de pădure, aromă de portocale, aromă caramel, aromă de fructe, aromă de măr și ulei de turnesol.

La 62% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziția acestora.

Numai la 38% dintre produsele analizate s-au folosit cereale integrale, adică măcinișuri din bobul întreg sau făinuri dietetice, la fabricarea cerealelor rafinate, procentul de făinuri dietetice fiind cuprins între 24% și 75%, dar și aceste produse au fost denaturate prin adaosul de arome artificiale, minerale și vitamine sintetice, zahăr și aditivi alimentari.

Majoritatea produselor analizate au denumiri care induc în eroare consumatorul, creându-i acestuia impresia că anumite ingrediente menționate în denumirea produsului se găsesc în cantități semnificative. Redăm mai jos câteva exemple care susțin afirmația de mai sus.

I. Cereale integrale cu gust de căpșuni, conțin 0,3% pudră de căpșuni.

II. Fulgi de cerele cu ciocolată, conțin 1,5% pudră de ciocolată.

III. Cereale extrudate cu cacao și aromă de ciocolată, conțin glicerină, aromă artificială de ciocolată și 4,75% cacao pudră.

IV. Cereale extrudate cu miere, conțin 1% miere de albine.

V. Cereale extrudate sub formă de inelușe, glazurate cu sirop de zaharuri și miere, conțin 2% miere de albine.

VI. Cereale extrudate sub formă de bile cu cacao și aromă de vanilie, glazurate cu sirop de zaharuri, conțin 2,3% miere de albine.

VII. Muesli cu ciocolată și caramel, conține ulei de turnesol.

VIII. Cereale expandate cu aromă de fructe, colorate cu carmin, colorant obținut dintr-o specie de insecte.

IX. Cereale expandate cu gust intens de ciocolată, conțin 2% pudră de cacao.

X. Cereale expandate cu gust delicios de caramel, conțin 1% zahăr caramelizat.

XI. Inelușe din cereale cu miere și scorțișoară, conțin 2% miere de albine și 0,3% scorțișoară.

Analiza zahărului adăugat în acest tip de produs și impactul acestuia asupra greutății corporale.

Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora. La 81% dintre produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor.

Una dintre cele mai controversate teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzaţi” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii.

Care sunt principalele cauze ale creșterii ratei obezității?

Principalii responsabili pentru creșterea ratei obezităţii sunt dietele nesănătoase, în combinație cu lipsa activității fizice, sau altfel spus, un dezechilibru între aportul caloric și caloriile consumate. Cu cât acest dezechilibru are loc pe o perioadă mai mare de timp, cu atât crește riscul apariției obezității.

Obiceiurile de consum s-au schimbat. Consumul de cereale integrale și fibre a scăzut, în favoarea cerealelor rafinate, a grăsimilor animale și a produselor de origine animală.

Efectele zahărului în alimentația copiilor:

Dereglarea metabolismului calciului: copii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu. Studiile arată că zahărul adăugat în timpul preparării produselor destinate copiilor (monozaharidele și dizaharidele) reprezintă cauza numărul unu în apariția cariilor.

Obezitatea. Cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr este obezitatea. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei.

Diabetul. Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametrii normali. Așa apare diabetul. Acesta generează complicații grave în organism.

“Zahăr ascuns”. Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahăr ascuns” care poate fi găsit în diverse sortimente de mâncare și cel mai grav, și în mâncărurile destinate copiilor. Foarte important este să citiți etichetele produselor, pentru a studia conținutul lor de zahăr. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele “naturale” adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este “ ascuns” zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zaharul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor.

Afecțiunile cauzate de consumul excesiv de zahăr sunt următoarele: osteoporoza și probleme legate de asimilarea calciului, scăderea imunității, cancer, în special cel de colon, gastrită, colită de fermentație, tulburările de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.

La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.).

Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În cele 73 de produse analizate s-au identificat 13 aditivi alimentari, după cum urmează: fosfaţi de sodiu, dioxid de sulf, acid citric, metabisulfit de sodiu, polidextroză, mono şi digliceride ale acizilor graşi, caramel, fosfat tricalcic, glicerină, gumă arabică, complexe de cupru ale clorofilelor, carbonat de calciu, carmin, pectine şi acid ascorbic.

E 120 – Carminul este un colorant roşu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.

E150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E 170 – carbonatul de calciu folosit ca regulator de aciditate, agent de antiaglomerare, emulgator, stabilizator şi colorant. Nu este permis în alimentele destinate sugarilor şi copiilor mici. Poate cauza hipercalcemie, manifestată prin vomă, dureri abdominale, stare mentală alterată, iar pe termen lung generează probleme renale.

E 220 – dioxidul de sulf folosit ca şi conservant.Încetineşte asimilarea vitaminei B1, poate produce dureri de cap, ameţeli, provoacă afecţiuni intestinale. Produce „astmul de sulfit” la persoanele sensibile.

E223 – metabisulfit de sodiu, conservant, poate provoca reacții alergice la persoanele sensibile la sulfiți, incluzând reacții respiratorii la astmatici, șoc anafilactic sau altfel de reacții alergice la persoanele sensibile. Doza zilnică acceptabilă este de până la 0.7 mg per kg de masă corporală.

E300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smalțul dinților și formarea calculilor la rinichi.

E330 – acid citric – Este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

E339 – fosfaţii de sodiu folosiţi ca antioxidant natural mineral. Poate cauza alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.

E341 – fosfat monocalcic se folosește ca agent de solidificare. Poate provoca flatulenţă.

E341(iii) – fosfatul tricalcic se foloseşte ca agent de reglare a acidităţii, agent de întărire, agent de afânare şi antiaglomerant. Poate cauza reacţii alergice, tulburări ale tranzitului intestinal, oboseală, dureri de cap, oase şi muşchi.

E414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.

E422 – glicerina sau glicerolul se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării cerealelor pentru a menține în mod artificial prospețimea acestora. În industria alimentară, E422 este folosit şi ca îndulcitor, conservant şi agent de îngroşare. Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conţin poate produce dureri de cap, ameţeală, balonare, greaţă, sete şi diaree.

E471 – mono și digliceride ale acizilor grași – Aditivii E471 conțin amestecuri de mono-di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimile alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină.

E 1200 – polidextroza este folosită ca agent de încărcare, corector de umiditate, ameliorator de textură, artificial. Poate avea efect laxativ. Interzis în hrana copiilor mici.

4.Analiza denumirii produselor și al mențiunilor nutriționale și de sănătate atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului, cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile.

Ambalajul produsului „Inelușe din cereale cu miere și scorțișoară” Crispyrings, menționează că acesta este disponibil la ”Super Preț”. Mențiunea este înșelătoare, fiind una generală și neexistând informații suplimentare pentru evaluarea acestei afirmații (ce înseamnă preț super, cum s-a ajuns la concluzia că un anumit preț este super etc.). Indicația de pe ambalaj are rolul doar de a atrage consumatorii, de a-i determina să ia o decizie care nu este bazată pe un fapt real, ci pe o afirmație nesusținută de date concrete.

„Cerealele rafinate pentru micul dejun nu sunt altceva decât amestecuri de făinuri rafinate, uleiuri vegetale exotice, minerale şi vitamine sintetice, arome artificiale, aditivi alimentari şi zahăr în exces sub diverse forme, transformate într-o pastă de cereale care la temperaturi înalte a fost transformată prin procesul de extrudare în forme atrăgătoare pentru micii consumatori. Cerealelele integrale au un conţinut ridicat de glucide, proteine, substante minerale, enzime si vitamine ( complexul B, PP si E ) în timp ce unele cereale rafinate conţin până la 50 de ori mai multe zaharuri decât cerealele integrale. Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţa a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce şi alte probleme de sănătate, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. Deci, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu au cunoștințe elementare de nutriție. Din păcate, nici societatea românească nu oferă suficiente campanii de informare și educare bazate pe informații clare și pe înțelesul consumatorului obișnuit.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

“Majoritatea românilor consumă mai puţin de 1 porţie de cereale integrale pe zi. Putem să consumăm la micul dejun cereale integrale numai împreună cu un probiotic (iaurt, chefir, sana). Consumatorii asociază greşit de cele mai multe ori cerealele cu fibrele, considerând că daca îşi iau o cantitate mare de fibre din alte alimente, pot exclude cerealele din alimentaţie. Copiii şi nu numai consideră eronat, pungile cu cereale în combinaţie cu diverse arome, ciocolată, etc ca fiind sănătoase. Mâncarea este un act social şi cultural, chiar dacă sfârşeşte în câteva cavităti şi câţiva metri de intestine, care-şi fac treaba cu precizie matematică. Şi nu e de glumă, avem de hrănit cele peste 35 trilioane de celule ale corpului nostru! Consider ca alimentaţia omului modern trebuie să fie una echilibrată, iar cerealele îşi au locul lor. Totodată, este important de ştiut că cerealele înseamnă carbohidraţi, iar consumul acestora trebuie raportat la activitatea fizică a fiecăruia dintre noi. Iar atunci când vorbim de carbohidraţi este bine să ne gândim la cei nerafinaţi şi cu indice glicemic redus, pentru o bună funcţionare a metabolismului” a precizat Dr. Florin Ioan Bălănică, Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate, Fondator Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate.

„Moda cerealelor pentru micul dejun este relativ nouă în ţara noastră. Abia după o perioadă de la revoluţie, entuziasmaţi fiind de stilul de viaţă „extrem de sănătos” al americanilor, am început să le copiem cât mai fidel alimentaţia. Iar apoi odată cu invazia de produse la cutie/pungă, colorate, parfumate şi extrem de atrăgătoare, ne-am apucat cu toţii să mâncăm, ba mai rău să stabilim standardul micului dejun în special pentru copilaşi ca fiind cerealele cu lapte. Ne mirăm apoi de ce nici noi şi nici copilaşii nu ne putem concentra la muncă, respectiv la şcoală. Primul lucru pe care ar trebui să îl consume oricine, adult sau copil, dimineaţa pe stomacul gol, ar trebui să fie un pahar mare de apă curată. Un mic dejun sănătos include alimente reale, cu densitate de nutrienţi, cum ar fi fructele, smoothie-uri crude, sucurile proaspete din legume organice, ovăz crud înmuiat sau „terci”, superalimentele precum goji, seminţe de chia, polenul, spirulina şi nu în ultimul rând, hidratarea, a declarat Alec Blenche, Co-Owner și Co-Founder la Viața în verde viu.

„O problematică mult discutată vizează cerealele pentru micul dejun, realizate de industria alimentară ca aliment modern pentru toate categoriile de consumatori și promovate susținut cu sloganuri și mesaje centrate pe avantajul comodității, modernitate și maximă satisfacție senzorială, mai puțin evocate fiind avantajele economice. Aproape toate sunt structuri aglomerate de expandate cerealiere (porumb, orez, grâu, ovăz etc.) cu sirop și arome naturale sau „identic naturale“, adică artificiale, chimice. Au fost create la mijlocul secolului al XIX-lea și au devenit cunoscute pe toată planeta, antrenând dezvoltarea unor afaceri uriașe. O versiune mai complexă, muesli – compoziție din fulgi de ovăz sau fulgi de alte cereale, măr răzuit sau alte fructe proaspete de sezon, suc de lămâie, lapte sau apă și alune sau nuci-, a fost creată de doctorul elvețian Bircher Benner, în 1906. Expansiunea acestui fel de hrană, dar în versiune industrială, se sprijină pe principii foarte obiective, care au găsit repede milioane de adepți: cerealele asigură un aport caloric consistent la început de zi, laptele asigură necesarul de calciu, fructele sau sucurile de fructe asigură vitaminele necesare, băutura asigură rehidratarea organismului după noapte. Multe griji provoacă datele unor cercetări serioase, dar ferite de public, din care rezultă că procesarea modernă, cu aplicarea de temperaturi și presiuni foarte mari, cum se procedează la obținerea produselor extrudate (trecerea prin orificii foarte mici a pastei de cereale) din cereale, determină distrugerea potențialului nutritiv al cerealelor, prin denaturarea acizilor grași, a aminoacidului foarte valoros care este lizina și a vitaminelor. Teste numeroase făcute în laboratoare au arătat că aceste produse extrudate induc o rată mare a mortalității animalelor de laborator, chiar mai mare decât a înfometării severe, ajungându-se la concluzia că glutenul extrudat transformă o boabă nutritivă într-o substanţă otrăvitoare, conform prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Sursa foto – APC România

Sucuri colorate cu extract de GÂNDACI pe masa de Revelion

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 decembrie 2015, 12:42

Studiul privind calitatea băuturilor răcoritoare light (fără zahăr) face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”.

Prin această campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în vederea realizării acestui studiu, 28 de sortimente de băuturi răcoritoare fără zahăr. 93% dintre produsele analizate sunt carbogazoase, fapt ce arată obiceiul de consum al românilor, orientat spre băuturi nealcoolice acidulate. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, un consumator român consumă, în medie pe an, 150 litri de băuturi răcoritoare.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-a avut în vedere următorul obiectiv:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
Ingredientele regăsite în compoziția băuturilor răcoritoare fără zahăr/dietetice analizate sunt următoarele: apă, apă carbogazoasă, dioxid de carbon, suc de struguri (0,1%), suc de mere (0,1%), suc natural de fructe: căpșuni, zmeură, coacăze negre, afine, vișine în proporții variabile (0,1%), maltodextrină, concentrat de morcovi cu rol de colorare, extracte cu rol de colorare din hibiscus și morcov, arome naturale de lămâie și lime, aromă naturală de portocale și alte arome, cafeină, arome, suc de portocale, antioxidanți (acid ascorbic), acidifianți (acid citric, acid fosforic, citrați de sodiu), îndulcitori (aspartam, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu, zaharine), coloranți (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, brunt HT, azorubină, roșu ponceau, coșenilă, caroteni, beta- apo-8-carotenal, antocianine), conservanți (benzoat de sodiu, sorbat de potasiu), corectori de aciditate (citrați de sodiu), stabilizatori (gumă arabică, gumă de ester, gumă de guar, esterii colofoniului cu glicerolul, esteri glicerici ai rășinilor din lemn).

Dintre ingredientele menționate mai sus, cele mai utilizate sunt:

100% dintre produsele analizate conțin îndulcitori sintetici (aspartam, zaharine, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu), după cum urmează:

– 46% conțin trei tipuri de îndulcitori sintetici;

– 39% conțin patru tipuri de îndulcitori sintetici;

– 11% conțin două tipuri de îndulcitori sintetici;

– 4% conțin un singur tip de îndulcitori sintetici.

Îndulcitorii sintetici au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 200 de ori mai mare decât zahărul. Aceștia pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.

82% dintre produsele analizate conțin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor. De asemenea, nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

75% dintre produsele analizate conțin benzoat de sodiu, conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. În urma unui studiu realizat pe 200 de sortimente de sucuri de către FDA (Federal Trade Commission – USA) în anul 2005, la 10 dintre acestea s-a identificat un conținut de benzen cuprins între 7 și 89 ppm (părți per milion), limita maximă admisă în apa potabilă fiind de 5 ppm. În urma acestei constatări, marii procesatori de sucuri din SUA au decis să nu mai folosească acest conservant. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).

50% dintre produsele analizate conțin coloranți sintetici (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, brunt HT, azorubină, roșu ponceau). Coloranții sintetici pot provoca reacții alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respirație, dermatite și au potențial cancerigen. Produsele alimentare care conțin coloranți sintetici nu sunt recomandate copiilor.

36% dintre produsele analizate conțin coloranți naturali (coșenilă – colorant natural roșu obținut dintr-o specie de gândac din America de Sud, caroteni, beta- apo-8-carotenal și antocianine), în timp ce 14% dintre produsele analizate nu conțin niciun fel de coloranți.

„Băuturile răcoritoare fără zahăr sunt realizate dintr-un amestec de apă, arome, cantități infime de suc din fructe și aditivi alimentari. Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii pediatri nu recomandă folosirea acestor produse în alimentația copiilor, dar nici în cea a adulților cu afecțiuni medicale precum boli cardiovasculare, metabolice și neurovegetative. Din păcate, aceste produse, din cauza accesibilității date de preț (in medie 47 de bani per litru), sunt consumate în cantități mari de către familiile cu venituri situate sub salariul mediu pe economie. Având în vedere numărul mare de substanțe chimice din astfel de produse, solicităm menționarea pe etichetă a unui mesaj de atenționare de tipul A NU SE CONSUMA DE CĂTRE COPII!”, susţine Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Sursa foto – APC România