(AUDIO+FOTO) Sirma Guci la Primăvara aromânilor
Publicat de Liliana Fustanela, 31 martie 2015, 10:49 / actualizat: 31 martie 2015, 12:38
Fara Armânească din Constanța i-a premiat sâmbătă 28 martie, pe aromânii cu contribuții artistice, în cadrul manifestării: ”Primuveara armânilor”.
Evenimentul a avut loc pe scena Casei de Cultură din Constanța. Au fost aplaudați îndelung , pentru contribuțiile la păstrarea identității aromânilor: Dinca Gospodin, Mihaela Sutu Liuta, Constantin Stere, Toma Babu, Cola Fudulea, Toma Enache, Zoe Gică, Ansamblul Iholu, Sirma Guci, Gheorghe Caraulani și Hrista Lupci.
Au trecut 25 de ani de la înființarea Grupului ”Lilici ditu mai”(Flori de mai),conduși de dascălul și interpreta Zoe Gică, grup ce a ajuns să cânte și să danseze armânește și la Parlamentul European de la Strasbourg. Copiii, care an de an intră și pe măsură ce cresc părăsesc grupul,sunt speranța aromânilor în a duce mai departe limba, tradițiile și obicieiurile aromânilor, spune Zoe Gică. Cei mai mici membri ai grupului au trei ani, iar cei mai mari 9-10 ani.
Un alt grup prezent la manifestarea orgnizată de Comunitatea aromânilor din Constanța este Iholu, ansamblu care s-a înființat în anul 2004, are 20 de membri și urmărește să păstreze și să promoveze cultura, tradițiile și obiceiurile aromânilor.
Coordonatoarea ansamblului, Mirela Goga amintește de participările la festivaluri din țară: la Craiova, Sibiu, Sighișoara, București, Constanța, dar și la festivaluri internaționale din Grecia, Bulgaria, Macedonia, Elveția, Germania, de unde Iholu s-a întors mereu cu premii ce atestă valoarea și talentul artistic al tinerilor aromâni care sunt uniți ca într-o familie. Ineditul acestui ansamblu este faptul că reunește prin cântec și dans, tineri ce poartă atât costume grâmostinești, cât și fârșirotești.
După 16 ani, Sirma Guci s-a întors din Grecia să le cânte constănțenilor.Este poetă, interpretă și textieră pentru multe dintre cântecele aromânilor. Între anii 1995-1996 realizează la Radio Constanța,emisiunea aromânilor .
„Eu n-am să mă îndepărtez de rădăcinile mele,pentru că de aici îmi trag seva…”, spune Sirma Guci.
Sirma Guci s-a născut, la 11 mai 1960, în localitatea Beidaud judeţul Tulcea, dar anii copilăriei și tinereții i-a petrecut la Medgidia și Constanța. De mică, a avut înclinaţii spre poezie și muzică, dar dorința de a cânta la chitară, i se îndeplinește abia în anii de liceu.
În aceeași perioadă participă la Cenaclul de muzică şi poezie „Poesis”. Îi cunoaşte pe componenţii grupului Poesis, Marius Bațu şi Eugen Baboi şi pe maeștrii jazzului Hary Tavitian şi Corneliu Stroe și așa ajunge să cânte în 1980, pentru prima şi ultima oară în două concerte la Constanţa şi Tulcea alături de cenaclul „Flacăra”, condus de poetul Adrian Păunescu. A smuls ropote de aplauze din partea aromânilor prezenți, dar cineva a refuzat ca ea să meargă mai departe în turnee, pentru că a cântat o piesă tradiţională Armânească – „Cânticlu al Gardan”.
După Revoluţia din 1989, primește porția de libertate de exprimare scrisă și cântată și devine model pentru tinerii interpreți aromâni. Participă la primele spectacole organizate la Constanța în care recită creațiile proprii, alături de interpreţi cunoscuți de muzică aromână: Hrista Lupci, Cristian Ionescu, Zoe Gică, Sirma Granzulea,Formația Vlahos .
De la poezie, Sirma Guci trece la muzică. Primele acorduri se aud în 1990, în cântecul de dragoste „Tsi mi mutreshtsã ashi”. A urmat colaborarea cu Formația Pindu și apariția a 15 melodii: „Hai munti frati”, „Cum s’ascundi luna pritu nioru”, „Treamburã luna”, Featã cu perlu neali’neali”, „Luna shadi analtu”, „Noaptea vrute yini”, „A lea primuvearã”, „Frãmti ninga frãmti”, „Tsi mi mutreshtsã ashi”, „Tru’nã tahina lea dada mea”, „Dultsi’i apa Licuvitsa”, „Pi’unã pistireauu me’alinai”, „Hai vruta mea, mutã’ts ochii dit padi”, „Adza iasti niercuri, mãni iasti gioi”, „Cãnticlu’al pap’Goga”,dar care nu au fost înregistrate într-un studiou profesional .
Iată și alte cântece ale căror versuri sunt scrise de Sirma Guci : „Lea maro maro mãrata”, „Ianula mea”, „Ore tsi s’adar cu ahãnti niali”. Pleacă pentru prima dată să muncească în Grecia,în 1992 și revine cuprinsă de dorul celor două fiice lăsate în țară. Observă cu regret cum multe din cântece, îi sunt interpretate de multe formații, fără a i se menționa meritul.
În anul 1995, lansează la Constanţa primul său volum de poezie care poartă titlul „Caftã’mi” alături de alţi doi tineri poeţi, George Vrană şi Florin Cîndroveanu. În același an, adună într-un alt album melodiile: „Ore cadi frãndza”, „Asarnoaptea dado’nj’mi anghisai”, „Iasti albã, iasti’mshatã”, „Tru livadea dit gãrdinã”, „Bati lea vimtul bati”, „Tu chilimi ninga mini”, „Traphu calu la fãntanã, „Spuni featã spuni, tsi ai trã vindeari”, „Aide, armãna mea”. Tot în această perioadă, Sirma lucrează în paralel la două posturi de radio: la „Radio Doina” unde este redactor muzical şi la „Radio Constanţa” unde face emisiuni în limba aromână.
Dacă primele două albume au fost înregistrate în condiții improprii, în 1997 Sirma înregistrează primul său album adevărat, „Mardzina di’amari”, iar în 1998 îl lansează la clubul „PHEONIX” din Constanţa.
Albumul este înregistrat într-un studiou profesional, avându-i alături pe Marius Baras, cel care face aranjamentul orchestral şi pe Cristi Bola la armonică. Piesele sunt înregistrate la „Uniunea Compozitorilor.”
În 1999, Sirma pleacă din nou în Grecia, se stabileşte în Atena și se recăsătoreşte,în 2002, iar în 2003 ,apare pe lume cea de-a treia fiică ,pe nume Dina, născută în Grecia din mamă aromâncă și tată egiptean .
Numele Sirmei Guci apare peste 8 ani, pe albumul lansat de Stelu Enache şi Ovidiu Lipan Ţăndărică. Meritele îi sunt recunoscute anul următor și prin colaborarea cu Formația „Pindu”. Numele său este trecut ca textier al cântecelor cuprinse în albumul : „Ascultã-mi gione armãn” pe care ”Pindu” l-a înregistrat împreună cu Cornelia Rednic. Piesele de pe acest album sunt „S-iaram un pui azbuirãtor”, „Va’nji dau bana tutã (Opa, opa)”, „Ore nu ti’aspari featã njicã”, „Fãli defi fãli ioc”, „Iu-anchisishi lea featã ruminã”, „Steali s’aprindu vrutã ti noi”.
În 2009, colaborează cu Gică Coadă şi compune pentru el două piese „Alargu hii featã”, „Ore c’avai, c’avai di’atsel”.
Sirma Guci are 55 de ani și dorința ei este ca tinerii aromâni să redescopere valorile poeziei și cântecului armânesc. Reiese din interviul realizat de Liliana Fustanela:
(lilianafustanela@radioconstanta.ro)