Profil de interpret : Sirma Granzulea
Publicat de Liliana Fustanela, 22 septembrie 2016, 10:09 / actualizat: 23 septembrie 2016, 5:50
În galeria stelelor folclorului dobrogean, Sirma Granzulea are un loc aparte : interpretează, compune şi prelucrează folclor aromân . Cântă de peste 50 de ani şi în tot acest timp viaţa ei s-a împlinit prin binele pe care l-a făcut şi îl face necondiţionat celor care cred în puterea lui Dumnezeu. Altfel spus, tot ce atinge înfloreşte şi cântă, aduce lumină, risipeşte gândurile triste, face ca melancolia să se transforme în mătase, iar veselia să fie ca cerul după o ploaie binefăcătoare.
S-a născut la Sinoe, la 22 septembrie 1954, apoi a absolvit Colegiul pedagogic “Constantin Brătescu”, promoția 1974 și secțiile de canto classic și canto popular la Școala Populară de Artă .
Este dublu laureată a Festivalului “Steaua litoralului”, a Festivalului “Cântarea României”, a concursului “Floarea din grădină”, colaboratoare a Radioului și Televiziunii Române, efectuând multe turnee în țară și străinătate.
“Am început să studiez muzica din clasa întâi, când cântam din repertoriul Irinei Loghin, în mare vogă atunci, apoi, an după an, la toate serbările școlare. Dar șansa mi-a fost oferită mai ales la Colegiul pedagogic, unde am avut-o dirigintă pe profesoara de muzică, Elena Zavelea. Acolo am urmat și 5 ani cursuri de vioară. În perioada 1980-1983 am frecventat cursurile Școlii Populare de Artă cu prof. Ion Gergely, teorie și pian, iar canto cu regretata prof. Leia Bularcă” –își amintește Sirma Granzulea despre anii de început .
Un rol important în formarea sa ca artist l-a avut Dan Moisescu, marele interpret de muzică populară, care i-a fost profesor la Colegiul pedagogic din Constanţa, unde a învăţat.
Cântecele ei aduc aminte de dragostea părintească, de frumuseţea naturii, de traiul de la ţară, cu bune și rele , redau iubirea de pământul strămoşesc. Sirma Granzulea cântă despre graiul, portul şi credinţa românilor ce trebuie transmise urmaşilor. Pentru Sirma , spectacolul într-o localitate nu se încheie niciodată atunci când se trage cortina. Întâlnirea cu oameni în vârstă care mai au ceva de spus, înseamnă enorm pentru cariera ei. Se spune că folclorul dobrogean nu este atât de bogat, pe cât este zona de generoasă. Nici vorbă, spune Sirma Granzulea ,într-un interviu la Radio Constanța. Folclorul autentic dobrogean trebuie căutat la izvoare, în satele cele mai îndepărtate, în casele oamenilor pe care de obicei nu-i caută nimeni. Aşa a ajuns să adune sute de cântece originale, o comoară nepreţuită pentru patrimoniul spiritual al aromânilor . A fost colegă cu Nelu Ianca , Ion Botnăraș și Ghiță Caraolani din Orchestra “Vlahos”.
Are două fete și două nepoțele . Una dintre fete, Elena Granzulea, o urmează în carieră .
Într-o cronică de spectacol, Hristu Cândroveanu spune despre Sirma Granzulea : “Această minunată aromâncă dobrogeană din Constanța,chiar cântă – așa cum și respiră-, ca o privighetoare.”
În colecția sa de peste 500 de melodii se regăsesc piese precum: “Cât ti voi”, “Gioni ochiu ca di amura”, “Lilicea mea”sau “Paidușca”- piesa sa de suflet , un dans tradiţional care începe lent şi se încheie cu paşi rapizi, o explozie de bucurie şi de speranţă. Versurile îi aparțin și nu mai există petrecere fără Paiduşca.
Mai multe despre Sirma Granzulea,în emisiunea ”Seri de cântec românesc”de joi,22 septembrie,după știrile orei 19.00, pe unde medii,909 sau 1530 khz sau on line pe radioconstanta.ro, rubrica ascultă live, AM .
(lilianafustanela@radioconstanta.ro)
