Aproape două milioane de români îşi serbează onomastica de Sfântul Ioan Botezătorul

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 ianuarie 2023, 09:58

Aproape două milioane de persoane îl au ca patron spiritual pe Sfântul Ioan Botezătorul, prăznuit sâmbătă, 7 ianuarie, potrivit datelor oferite de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor.

Este vorba despre 1.975.838 de bărbaţi şi femei.

La prenume masculine, cele mai întâlnite sunt: Ioan – 447.697, Ionuţ – 361.680, Ion – 336.421, Ionel – 134.570, apoi Nelu – 20.302, Ivan – 7.482, Jan – 4.491, Ionică – 4.460, Jean – 3.411 şi Ioniţă – 1.865.

La femei, numele de botez cele mai cunoscute sunt: Ioana – 390.970, Ionela – 148.141, Oana – 72.012, Ionica – 19.241, Nela – 10.783, Ionelia – 6.785, Jana – 4.811, Ionuţa – 582, Onuţa – 134.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

Sfântul Ioan Botezătorul – tradiții și obiceiuri la români

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 ianuarie 2019, 07:55

Sfântul Ioan Botezătorul este considerat cel mai mare și important între sfinți, după Fecioara Maria.

Sfântul Ioan Botezătorul se sărbătorește în fiecare an pe data de 7 ianuarie, sărbătoarea fiind cunoscut și sub denumirea simplă de Sfântul Ion. Cu această ocazie, tradiția populară consideră că s-au încheiat în mod oficial sărbătorile de iarnă începute de Sfântului Nicolae, pe data de 6 decembrie.

Tradiția spune că, pe 7 ianuarie, nu se consumă vin roșu, acesta amintind de martirajul Sfântului Ioan. În popor se spune ca Sfântului Ioan este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel în această zi, va fi trist tot restul anului.

În tradția populară, aceasta zi tristă a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezatorul era cunoscuta ca “Sfântul Ioan cap tăiat”, “Sîntion de toamna”, “Crucea mică” sau “Brumăriul”.

De asemenea, o datină foarte răspândită pe vremuri presupunea începerea în aceasta zi a unui post special, aproape negru, ce dura aproximativ doua săptămâni, pana la Ziua Crucii (14 septembrie).

În lumea tradițională a satului nu se tăia nimic cu cuîitul, toate alimentele de la masă se rupeau cu mâna. O altă interdicție era cea a folosirii măturii, care ar deranja liniștea morților.

Un obicei vechi spune ca, de Sfântul Ioan, trebuie sa ne stropim cu aghiasmă pe față, pentru a fi feriți de boli tot anul. O altă vorbă din bătrâni spune ca după această sărbătoare se botează gerul, adică frigul se mai înmoaie și începe sa se facă mai cald.