Blocul Național Sindical propune creșterea cu aproximativ 150 de lei a salariului minim net pe economie. Președintele BNS, Dumitru Costin, a avansat această variantă la discuțiile avute astăzi cu ministrul Muncii, Raluca Turcan.
Aceasta a declarat, recent, că salariul minim pe economie este foarte mic și trebuie majorat.
BNS propune o creștere etapizată a salariului minim pe economie, astfel încât, în 2025, acesta să ajungă la 3.270 de lei brut.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 1.900 lei lunar începând cu 1 ianuarie 2018. Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2018.
Documentul aprobat de Guvern stabilește că salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 1.900 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în această sumă nefiind incluse sporuri și alte adaosuri.
Practic, majorarea salariului minim brut de la 1.450 lei la 1.900 lei reprezintă o creștere de 31,03% față de anul 2017 și este influențată de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, care reprezintă 22,75%.
Pentru un program complet de lucru de 166,666 ore în medie pe lună, în anul 2018, valoarea medie orară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă 11,40 lei/oră pentru cei 1.900 lei lunar.
Majorarea salariului de bază minim brut pe țară urmărește depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producție, astfel încât să se apropie de 50%, media din Europa.
Reacția mediului de afaceri local arată că efectele acestei măsuri nu vor fi nici în avanatajul angajaților, nici în cel al angajatorilor.
Adriana Arghirescu, vicepreședinte pentru zona de sud-est a Uniunii Patronatului Român, apreciază că vor urma concedieri, iar angajații rămași vor avea cam aceleași salarii însă mai mult de muncă.
„Vom fi nevoiți fie să majorăm acest salariu minim ca să rămână (n.r. angajații) la același nivel. Deci, practic cheltuiala salarială a angajatorului va crește. Vom analiza din nou posibilitatea noastră de a respecta această impunere legislativă, dar efectul va fi clar unul de diminuare a numărului de angajați, vom redistribui sarcinile pe celelalte posturi rămase și vom vedea dacă vom supraviețui, dar semnele sunt foarte sumbre pentru anul viitor“, a declarat Adriana Arghirescu.
Mai mare va fi impactul acestor modificări legislative la proiectele cu fonduri euroepene care sunt semnate în baza legislației de anul acesta, dar implementarea și plățile efective încep de anul viitor.
Adriana Arghirescu deține o firmă care face proiecte europene pe resurse umane unde componenta salarială este de peste 80% din valoarea proiectului.
„Noi avem niște linii bugetare clar aprobate plecând de la niște tarife orare care sunt pentru experții pe care îi utilizăm în proiect care și acelea sunt dimensionate legislativ și la care nu s-a umblat și acum, de la 1 ianuarie, va trebui să modificăm toate aceste bugete, ceea ce ne va pune practic într-un impas pentru că noi nu vom putea majora tariful orar astfel încât netul să-i rămână expertului la același nivel pe care l-a avut datorită acestor contribuții introduse în salariul angajatului și înseamnă că și aici se vor pierde niște bani. Categoric, nu suntem dispuși să mai aducem din surse proprii pentru că și așa noi trebuie să subvenționăm din surse proprii orice gafă venită din partea statului și a guvernanților. Chiar nu mai suntem dispuși să facem efortul acesta“, a mai precizat Adriana Arghirescu, vicepreședinte pentru zona de sud-est a Uniunii Patronatului Român.
Sursa citată a mai precizat că este necesară o perioadă de jumătate de an pentru a se vedea ce efecte vor produce în mediul de afaceri măsurile legislative ce vor intra în vigoare de anul viitor.
