FOTO „Poate schimba faţa unor evenimente atât de mari cuvântul unei femei?“ | 100 de ani de la vizita istorică a reginei Maria la Paris
Publicat de , 8 martie 2019, 10:29
Se împlinesc, luna aceasta, 100 de ani de la vizita istorică a reginei Maria la Paris. La 5 martie 1919, suverana României ajungea în capitala Franței, unde își începea misiunea pentru România. O misiune diplomatică dificilă, dar care va avea un impact deosebit asupra viitorului României. Scopul era acela de a-i determina pe liderii Conferinței de Pace de la Paris să recunoască granițele României Mari.
După încheierea Primului Război Mondial, Franța, Marea Britanie și Statele Unite redesenau harta Europei la Conferința de Pace de la Paris din 1919.
Delegația noastră, condusă la acea vreme de premierul Ionel Brătianu, eșuase în timpul negocierilor, iar Marile Puteri nu intenționau să recunoască granițele României Mari, în special din cauza păcii separate încheiată de țara noastră cu Germania, în 1918.
Brătianu împreună cu regele Ferdinand decid atunci să o trimită pe regina Maria în capitala Franței, într-o așa-zisă vizită particulară.
Suverana își va începe călătoria la 1 martie 1919, ziua în care Trenul Regal părăsea Gara Băneasă cu destinația Paris.
„Am plecat la 3:10. Gara era înţesată de oameni, atât de plină, încât nu prea vedeam cum aş putea să dau mâna cu toţi. Toţi miniştrii din guvern, ofițeri și generali români, englezi și francezi, multe doamne, unii cu lacrimi în ochi, alţii cu feţele radioase şi misterioase, ca şi cum ar fi ştiut raţiunile ascunse ale călătoriei mele. Românii mei au o credinţă aproape mistică în puterile mele, ceea ce îmi dă forţă şi mă susţine, dar mă şi nelinişteşte puţin. Poate schimba oare faţa unor evenimente atât de mari cuvântul unei femei?”
nota regina în jurnalul său.
Maria ajunge în capitala Franței pe 5 martie. Două zile mai târziu, se întâlnește cu premierul francez George Clemenceau. Bine pregătită și documentată, prezența reginei la Paris, în timpul Conferinței de Pace, se va dovedi extrem de importantă, afirmă istoricul Diana Mandache.
„Pentru diplomaţia română regina Maria a fost un adevărat punct forte, pentru că era un diplomat ad-hoc, care avea să susţină interesele României şi să se întâlnească cu lideri ai Conferinţei de Pace de la Paris, printre care premierul Franţei, George Clemenceau, un om încăpăţânat, cu care a avut o discuţie, evident, diplomatică, dar care nu a fost întotdeauna în rezonanţă dar, în cele din urmă, a reuşit să aducă în prim-plan România şi problematica pe care aveau să o susţină în acele zile membrii Delegaţiei oficiale a României la Paris“, spune istoricul Diana Mandache.
De la Paris, regina va călători spre țara ei natală, Anglia. Ajunsă în capitala Regatului Unit, se întâlnește cu parlamentari și oameni politici britanici, în fața cărora va susține cauza României. În aprilie revine la Paris unde poartă discuții cu cel mai important om al conferinței de pace: președintele american Woodrow Wilson.
„Wilson era omul zilei. Maria spunea, în ultimele memorii, că numele său era pe buzele tuturor. Era glorificat, spunea ea într-un mod poate exagerat, pus pe un piedestal care nu avea decât să-l ameţească. Ea consemnase în memoriile sale că a vorbit lucruri esenţiale pe ordinea zilei ale Conferinţei de Pace. Deci ea a făcut lobby, acesta a fost rolul esential, să pună problemele României într-o altfel de diplomaţie, o diplomaţie regală, la care s-au adăugat arta conversaţiei şi carisma pe care le avea regina“, afirmă istoricul Diana Mandache.
După un turneu diplomatic neoficial în care a pledat cauza țării sale, regina Maria se va întoarce acasă victorioasă: Marile Puteri vor recunoaște în cele din urmă, prin tratatele de pace semnate în 1919 și 1920, dreptul României asupra Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei.
Redactor: Valentin Lungeanu
Daniel Citirigă: În primul rând vreau să mulţumesc pentru această bucurie de a fi preşedinte de onoare al Târgului Gaudeamus. Spun bucurie pentru că întotdeana am privit cu mult respect Radiodifuziunea Română, Radio Constanţa, Radio România Actualităţi, dar mai ales am foarte mult respect faţă de acest eveniment la care am participat şi în anii precedenţi. Pentru a reveni la ceea ce m-aţi întrebat, în legătură cu simbolistica acestui târg în acest an cu totul deosebit, trebuie să spun câteva lucruri. Ora la care noi discutăm, august 2018, este un bun moment de reflecţie pentru a ne uita ce se întâmpla acum 100 de ani în România, atunci când Guvernul României şi Casa Regală erau în refugiu la Iaşi, ce se întâmpla în Dobrogea, atunci când Dobrogea era în pericol de a fi pierdută, în urma Păcii de la Bucureşti şi să ne uităm cu atenţie în istorie şi să analizăm trecutul, tocmai pentru a înţelege că dacă astăzi suntem liberi, acest fapt se datorează sacrificiilor de acum 100 de ani. Astfel, în acest context, Târgul Gaudeamus Litoral, care este de tradiţie în Constanţa, dar şi cei 90 de ani de radiodifuziune reprezintă cel mai bun moment pentru a ne analiza trecutul din perspectivele reuşitelor, dar şi al evenimentelor mai puţin reuşite. Însă, între Centenarul Marii Uniri, Târgul Gaudeamus şi Radiodifuziune, după părerea mea, există o legătură directă şi aceasta este dată de dorinţa de libertate, de aflare a adevărului, pentru că adevărul îl putem afla doar prin lecturi intense, doar prin libertate de exprimare, iar radioul este o instituţie care depinde direct de această libertate, iar această libertate, trebuie să recunoaştem că noi am dobândit-o de-a lungul celor 100 de ani prin multe sacrificii.
