Universitatea OVIDIUS din Constanța, clasificată cu doar 2 stele într-un top al integrității academice
Publicat de ,
18 noiembrie 2016, 09:30
Cel puțin 25 din 48 de universități românești care organizează și studii doctorale se plasează sub media națională după criteriile de evaluare folosite de Coaliția pentru Universități Curate (CUC), potrivit unui raport făcut public joi de Societatea Academică din România (SAR).
Raportul arată că media integrității academice este de șase puncte (din zece), cu puține universități peste medie, iar performanță academică rezonabilă există doar la o treime dintre universități. „Un număr enorm de școli doctorale, în teologie, științe de informații și securitate, drept, științe umane și sociale, management și comunicare ar trebui desființate, dat fiind că respectivii conducători de doctorat nu au în nici un fel demonstrabil vreo calitate de cercetători, alta decât diploma. Vânzarea de diplome sau facilitarea obținerii lor este o problemă cvasigenerală în sistem, atât la propriu, cât și la figurat (criterii laxe). Chiar universitățile clasate la patru stele au rectori acuzați de plagiat sau alte forme de impostură academică a căror clarificare nu ne este integral clară”, se mai arată în concluziile cercetării.
În raport, Universitatea OVIDIUS este catalogată cu doar două stele, în timp ce Universitatea Maritimă din Constanța are trei stele.
Studiul, aflat la cea de a treia ediție, face parte din proiectul „Schimbarea mediului universitar prin implicarea studenților și schimbul de bune practici” și a fost finanțat din fonduri elvețiene. Pentru întocmirea topului universităților au fost folosite șase criterii: transparența și corectitudinea administrativă, corectitudinea academică, calitatea guvernanței, managementul financiar, meritocrația și antidiscriminarea.
Constănţenii pot participa astăzi, la un tur al marilor tunuri.
Iniţiativa aparţine Alianței pentru o Românie Curată, care reuneşte 26 de ONG-uri.
Turul propriu zis, începe la ora 11.00, din zona mall-ului de pe strada Ştefan cel Mare.
Constănţenii vor ajunge cu autocarul, la câteva dintre obiectivele unde au există indicii că banii publici au fost folosiţi greşit iar prima oprire va fi la Cazinoul din Constanţa.
Obiectivul este acela de a dezvolta spiritul civic al constănţenilor şi de a-i face să se implice în combaterea corupţiei, spune coordonatorul alianței, Simona Popescu:
„Am venit aici cu speranță să mă întâlnesc cu lideri de asociații non-guvernamentale, dar și cu cetățeni care doresc să învețe să monitorizeze activitatea instituțiilor statului, să se implice în activitatea de combatere a corupției, să știe cum se ascunde informația de interes public și cum anume se convoacă o dezbatere la nivelul autorităților locale. Organizăm un tur al marilor tunuri în Constanța. Vrem să vedem unde au fost folosiți în mod greșit banii publici, unde există indicii de corupție. La final, după acest tur, le vom trimite tuturor candidaților locali o scrisoare în care să le spunem ce au de făcut după ce vor fi aleși“, a mai adăugat Simona Popescu.
Peste 20 de ONG-uri cer oprirea tăierilor ilegale, îmbunătăţirea implementării Radarului pădurilor, dar şi deblocarea dosarelor de corupţie în domeniul forestier, potrivit unui comunicat al acestora.
„Societatea civilă, conştientă fiind de proporţiile şi implicaţiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcţionale ale instituţiilor statului, a ales să răspundă prompt şi ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, naţional şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului statului român, societăţii şi aduce grave prejudicii securităţii naţionale”, se arată în comunicatul semnat de 23 de ONG-uri.
Acestea solicită stoparea tăierilor ilegale, arătând că procesul de despădurire şi de degradare a pădurilor este responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, contribuie, de asemenea, la deşertificare şi la eroziunea solului şi poate exacerba fenomenele meteorologice extreme şi inundaţiile, ameninţă biodiversitatea şi subminează gestionarea pădurilor şi dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia aplicabilă.
Societatea civilă cere menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului Radarul pădurilor, precizând că se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.
Reprezentanţii ONG-urilor arată că acel cod unic generat de sistemul Radarul pădurilor este folosit de transportatorii de lemn de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit.
„Poliţia nu răspunde tuturor solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea de lemn încărcată şi transportată este mai mare decat cea scriptică, înscrisă în avizul de însoţire şi aferentă codului unic generat. Diferenţa dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În acest caz, poliţia, neavând competenţe pentru verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind legal”, potrivit sursei citate.
Totodată, se solicită protecţia pădurilor virgine, cvasivirgine şi a parcurilor naţionale, prin instituirea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, ca instrument de evidenţă şi gestiune, şi includerea, după caz, a acestor păduri în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.
ONG-urile mai cer şi deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier, arătând că este vorba despre mii de dosare penale pentru săvârşirea infracţiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, care sunt blocate la DNA şi alte parchete, alături de dosarele privind fapte de braconaj, retrocedări şi puneri ilegale în posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achiziţiilor ilegale, ale licitaţiilor trucate şi ale investiţiilor fictive din partea instituţiilor publice, se mai spune în comunicat.
În acelaşi timp, sunt necesare întărirea instituţiilor cu atribuţii de control în silvicultură, elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanţarea Programului National de Împăduriri, mai spun ONG-urile, arătând că suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (27% faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%), iar în ultimii 10 ani media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a două milioane ha până în 2035.
Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale reprezintă un alt set de solicitări.
În mod concret, se cere enunţarea în Codul Silvic a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi creearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale. Aceste principii, transpuse din Strategia Europeană Forestieră, ar fi: valorificarea superioară a masei lemnoase, sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase, stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă, instituirea de măsuri antimonopol, respectarea drepturilor comunităţilor locale, alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu şi transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.
ONG-urile mai cer plăţi compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000 şi finanţarea adecvată a sectorului forestier pentru menţinerea echilibrului între protecţie şi exploatare.
Organizaţiile de mediu solicită şi oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic, numindu-l „legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei”, prin „confiscarea vânatului şi activităţii de vânătoare în favoarea ‘gestionarilor consacraţi’ şi instituirea de ‘drepturi de servitute’, de liber acces pentru vânători, neasigurarea regimului de protecţie pentru cinci specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare, neasigurarea regimului de protecţie pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management şi evaluare corespunzătoare”.
Organizaţiile sematare sunt: 2Celsius, Agent Green, Bankwatch România, Greenpeace România, Institutul pentru Dezvoltare şi Inovare, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Coaliţia pentru Mediu, EcoCivica, Asociaţia E-JUST, Environmental & Social Change UK, Federaţia Coaliţia Natura 2000, Fundaţia Terra Mileniul III, Grupul de iniţiativă civică Sebeş, Mai Mult Verde, NeuerWeg Sighişoara, Nostra Silva, Prima Natura, Reţeaua Mining Watch România, Reţeaua Energy Justice România, România Curată, Asociaţia T.E.S.L.A, Transilvania Verde şi Asociaţia România Vie.
