Dosarul rețetelor falsificate pentru Ozempic: toți cei 13 membri ai rețelei infracționale, arestați

Publicat de Adina Sîrbu, 30 mai 2024, 06:57

Toate cele 13 persoane reţinute, ieri, pentru înşelăciune şi fals în eliberarea a sute de reţete cu medicamente pentru diabet au fost arestate – 9 sunt arestate preventiv, iar 4, plasate în arest la domiciliu. Este vorba despre o asistentă, 8 farmacişti şi 4 medici implicaţi în ancheta care vizează eliberarea de reţete gratuite pentru Ozempic.

Reţetele eliberate ilegal au fost ridicate de la 140 de farmacii din Bucureşti şi judeţul Ilfov de apropiaţii suspecţilor. Deşi nu aveau dreptul de a le recomanda, medici ginecologi, cardiologi şi doctori de familie eliberau reţetele în numele pacienţilor din sistemul clinicii private în care lucrau, iar medicamentele erau vândute prin platforme online unor clienţi din toată ţara.

Ancheta a început în urma unei sesizări făcute de un medic din cadrul clinicii private, iar prejudiciul cauzat CNAS depăşeşte un milion de lei.

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, Daniel Nedela, a explicat:

În cadrul acestei clinici medicale private, indicate în plângerea penală cu puncte de lucru pe raza sectorului 1 Bucureşti, potrivit cutumei, fiecare medic lăsa la punctul de lucru unde îşi desfăşura activitatea un exemplar fizic al parafei. Parafele, semnăturile digitale ale medicilor şi semnătura electronică extinsă a administratorului clinicii se aflau în permanenţă în recepţia clinicilor, la îndemâna asistenţilor medicali care, la solicitarea medicilor, introduceau în sistemul informatic al clinicii serviciile prestate. Profitând de accesul pe care îl avea atât la sistemul informatic al clinicii, precum şi la semnăturile digitale ale medicilor, una dintre asistentele clinicii a conceput un plan infracţional şi a introdus date fictive în sistemul informatic al clinicii, sistem care este interconectat cu Sistemul Informatic Unic Integrat Prescripţie Electronică al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, rezultând date ce nu corespund adevărului, respectiv necesitatea anumitor pacienţi ai clinicii de a urma tratamentul prescris fără drept şi compensat, scopul fiind de a transmite reţetele falsificate, în baza unei înţelegeri prealabile, către alţi participanţi la activitatea infracţională, respectiv farmacişti şi apropiaţi ai acestora.

Rețeaua a falsificat 700 de rețete timp de un an pentru injecțiile compensate, recomandate în tratamentul pentru diabet, precum Ozempic, Rybelsus, Victoza și Trulicity, la mare căutare pe piața neagră pentru efectele lor de pierderea rapidă a kilogramelor.

În România, aceste tratamente se eliberează doar pe bază de prescripție medicală, fiind incluse în Programul Național de Diabet Zaharat și sunt decontate 100% de CNAS.

Anchetatorii fac un apel către cei interesați de astfel de tratamente să nu le cumpere de pe rețelele de socializare sau de pe site-uri neautorizate, iar vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei, dr. Gindrovel Dumitra, a atras atenţia că, în Uniunea Europeană, Ozempic este aprobat doar pentru tratarea diabetului.

Sursă: RRA/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: novomedlink.com

Rețeta escrocheriei cu medicamente de la CJAS Constanța face carieră în țară

Publicat de Bogdan Comșa, 12 februarie 2016, 20:15

Cincisprezece persoane din Oradea, între care 10 medici, au fost trimise, vineri, în judecată de procurorii DIICOT, într-un dosar privind emiterea de reţete fictive.

Persoanele în cauză sunt acuzate de fraudă informatică, fals şi evaziune fiscală. În perioada 2012-2015, inculpaţii au înregistrat în evidenţele contabile ale mai multor farmacii cheltuieli fictive, iar decontarea ilegală de medicamente compensate sau gratuite, în baza unor reţete false, au dus la un prejudiciu de peste două milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Cazul descris de procurori este similar celui intrat în atenția publicului în septembrie 2015, când mai multe cadre medicale din Constanţa, farmacişti şi angajaţi din conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate au fost acuzaţi că au parazitat sistemul sanitar, şi aşa subfinanţat, pe care l-au „stors” de sume impresionante de bani, în dauna bugetului public, dar şi a pacienţilor care suferă de boli îngrozitoare.

O acţiune-fulger a DIICOT, lansată în judeţele Constanţa, Brăila, şi Vrancea, a dus la destructurarea unei reţele ample, formate din 25 de persoane, despre care procurorii susţin că a păgubit bugetul Sănătăţii cu 9 milioane de lei, bani care, în mod normal, ar fi trebuit să ajungă la suferinzi.

Procurorii susţin că membrii grupării decontau reţete falsificate de la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, inclusiv pentru prescripţii eliberate, în mod normal, bolnavilor de cancer.

Odată cu introducerea cardului naţional de sănătate, care permite o evidență riguroasă a cheltuielilor din sectorul medical, gruparea s-a adaptat şi a găsit o metodă nouă: reţetele falsificate au fost eliberate pe numele unor copii cu dizabilităţi, aflaţi în plasament.

La Constanţa, oamenii legii au efectuat mai multe percheziții la Spitalul Judeţean, la Spitalul de Boli Infecţioase, la un cabinet medical, la domiciliul unei angajate a unităţii sanitare şi la un cabinet medical de pe bulevarul Tomis.

Reţeaua a fost construită, începând din anul 2009, de un individ care se afla în Penitenciarul Focşani.

Este vorba despre Titi Sgârcitu, despre care presa a scris că face parte din lumea interlopă a Brăilei.

Acesta executa o pedeapsă privativă de libertate pentru fapte comise cu violenţă, fără legătură cu acest caz.

Sgârcitu a înfiinţat în Brăila o societate comercială, Ahmeya Pharm SRL, iar soţia acestuia, Liliana Sgârcitu, beneficiind de ajutorul altei persoane, a extins, treptat, reţeaua infracţională şi în judeţul Constanţa, începând cu anul 2013, în care a atras medici, asistente, farmacişti şi înalţi funcţionari ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.

Din „filiala” constănţeană a reţelei infracţionale făceau parte opt persoane:

– medicul Eugenia Muja, de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, fals informatic în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi complicitate la uz de fals în formă continuată;

– medicul Elena Dumea, de la aceeaşi unitate medicală, acuzat de fraudă informatică în formă continuată, fals informatic în formă continuată, fals intelectuală în formă continuată şi complicitate la uz de fals în formă continuată;

– medicul Mihaela Irina Mătărîngă, de la Spitalul Judeţean, acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi complicitate la uz de fals în formă continuată;

– Maria Bănăţeanu, asistent şef in cadrul Spitalului Judeţean Cta, secţia de Nefrologie,a cuzată de constituirea unui grup infracţional, complicitate la fraudă informatică în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată;

– Alina-Gabriela Dragu, asistent farmacist, angajată în cadrul SC Ahmeya Pharm, acuzată de constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, fals informatic în formă continuată, uz de fals în formă continuată şi complicitate la infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată;

– Andreea Baciu , asistent farmacist, angajată la aceeaşi unitate, acuzată de constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la uz de fals în formă continuată şi complicitate la infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată, plus complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă;

– Mihaela Vrînceanu, director adjunct la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate din Constanţa, acuzată de abuz în serviciu;

– Cozeti Niculescu, şef de serviciu în cadrul CJAS, sub acuzaţiile de trafic de influeţă, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, şantaj şi abuz în serviciu.

Anchetatorii au probe care ar demonstra că Mihaela Vrînceanu şi Cozeti Niculescu beneficiau de diverse foloase necuvenite de la capii reţelei, pentru a proteja cele două farmacii deschise aici de Ahmeya Pharm şi de a le feri de sancţiuni.

În plus, directoarea adjunctă este suspectată că dirija pacienţi spre farmaciile din reţea şi că aproba peste rând dosare pentru decontarea unor tratamente gratuite din cadrul Programului Naţional de Sănătate.

La acea dată, au fost arestate preventiv Mihaela Mătărîngă, Elena Dumea, Eugenia Muja, Alinei Dragu, Andreea Baciu şi Mirela Boboc.