AUDIO | Psiholog Emil Gătej, specialist în conducere defensivă: Asigurarea obligatorie pentru trotinete și biciclete electrice îi va responsabiliza pe utilizatori

Publicat de Adina Sîrbu, 4 ianuarie 2024, 07:25

Guvernul a aprobat în ultima ședință a anului trecut un proiect de lege care prevede că trotinetele și bicicletele electrice trebuie să aibă asigurare obligatorie de răspundere civilă, un fel de RCA care se încheie în cazul autovehiculelor.

Prezența în trafic a trotinetelor electrice sau a bicicletelor electrice impune acoperirea despăgubirilor victimelor accidentelor de circulaţie persoanelor prejudiciate prin accidente de vehicule atunci când vehiculele care produc aceste accidente sunt utilizate în trafic sau în zone private ce sunt deschise circulaţiei publicului, se spune în motivația Guvernului. Este o măsură bună? Și care va fi gradul de conformare? Sunt întrebări pe care Laurențiu Despina i le-a adresat psihologului Emil Gătej, specialist în conducere defensivă.

Ideea este că o astfel de problemă duce în primul și în primul rând la responsabilizare. Conducătorii acestor vehicule nu sunt obligați să facă niciun fel de curs, nu au pregătire în domeniul siguranței rutiere, nu dau examene, au cumva un statut situat undeva între impunerea legii și neimpunerea niciunui fel de norme. Și atunci o astfel de măsură probabil că îi va speria puțin, dar este binevenită în ideea legislativă în care, în momentul în care produce un accident, compania de asigurări poate să despăgubească. Sigur că gradul de conformare va depinde foarte mult de gradul de impunere a legii și de verificările care se vor face în acest sens, probabil urmând să apară și discuții vis-a-vis de alte categorii de vehicule care folosesc drumul public, revendicând drepturi, dar neasumându-și niciun fel de obligație.

Se poate vorbi de o viteză minimă de deplasare a vehiculelor care trebuie să aibă acest tip de asigurare?

O bicicletă de multe ori poate atinge viteze mult mai mari decât o trotinetă care este echipată cu un motor electric. E o problemă foarte delicată, foarte complicată, pentru că, în acest punct, ajungem la o reglementare care începe să semene cu cea automobilelor. Când vorbim de vehicule de acest tip, ele fac parte, prin excelență, din categoria participanților la trafic vulnerabili. Ori asta înseamnă că orice viteză pentru ei poate să fie problematică, pentru că în momentul în care deja depășim viteza de 10-20 de km/h, în momentul în care s-a produs un accident, consecințele, de obicei, sunt destul de grave. Ori aici începem să ne întrebăm oare o astfel de polițe îl va asigura și pe cel care folosește vehiculul sau doar pe cel implicat într-un accident în cazul în care este lovit de către cel care conduce vehiculul?

Credeți că această măsură îi va responsabiliza mai mult pe cei care folosesc astfel de vehicule?

În mod normal, ar trebui să aibă efectul de responsabilizare și, în sfârșit, de intrare într-o anumită zonă a aplicării legii. Pentru că, foarte mult timp, utilizatorii de astfel de vehicule au fost cumva situați în afară. Ei foloseau drumul public, dar nu aveau niciun fel de pregătire și nu aveau niciun fel de obligație în raport cu utilizarea lui. Fiind parte din această categorie vulnerabilă, când erau implicați în accidente rutiere, răspunderea era preluată de cele mai multe ori de către conducătorii de autovehicule de pe drum. În momentul de față, prin aplicarea unei astfel de măsuri, probabil că este un pas de a-i aduce undeva în zona de impunere a legii, pe de o parte. Pe de altă parte, de a exista și consecințe ale actelor lor, pentru că, fără consecințe, cu siguranță ei ajung să nu respecte niciun fel de regulă, să se expună pe ei și să-i expună foarte mult pe ceilalți participanți la trafic.

Redactor: Laurențiu Despina/ Foto: pixabay.com/ Redactor online: Adina Sîrbu

Turiștii care ajung, vara aceasta, pe plaja sălbatică Vadu au parte de surprize și provocări!

Publicat de Adina Sîrbu, 29 iulie 2023, 14:05

Turiştii care vin pe plaja de la Vadu, din judeţul Constanţa, sunt întâmpinați cu o surpriză din partea ONG Mare Nostrum. În acest spaţiu sălbatic, aflat în Rezervaţia Biosfera Delta Dunării, în care nu există nicio amenajare turistică, au fost montate panouri de conștientizare, cu ”provocări” pentru cei care merg în zonă.

Sunt transmise mesaje precum: „Respectă limitele de acces şi zâmbetele vin în valuri”, ceea ce simbolizează faptul că unele zone pot avea restricţii. ”Animalele sălbatice au nevoie de spaţiu şi linişte, dar putem să le admirăm” – este un alt mesaj care îndeamnă la observarea vieţuitoarelor de la distanţă. Nu lipsesc nici îndemnurile care vizează protejarea mediului: „Mănâncă şi strânge după tine, evită obiectele de unică folosinţă şi înlocuieşte-le cu variante sustenabile. Aruncă deşeurile la coş”.

Vadu este o zonă protejată, iar numărul tot mai mare de turişti care campează pe dunele de nisip înseamnă mai multe deşeuri şi efecte negative asupra speciilor de plante şi animale.

Ramona Crângaşu, purtătorul de cuvânt al  organizației Mare Nostrum:

Este momentul să ne responsabilizăm pentru a lăsa prin rezervaţiile în care ajungem doar urma paşilor noştri. Şi atât!

Campania face parte dintr-un proiect mai amplu,  început cu doi ani în urmă, numit „VADUrabil”, care urmăreşte protejarea mediului şi dezvoltarea comunităţii locale.

Voluntarii Mare Nostrum îi vor ajuta pe turiști să afle cum pot fi și mai responsabili față de mediu, prin intermediul unor campanii derulate pe plajă.

Redactor: Adrian Băncilă/ Redactor online: Adina Sîrbu

Ziua Națională a Pădurilor

Publicat de , 25 martie 2019, 07:51

La 25 martie, este sărbătorită Ziua naţională a pădurilor, inclusă în intervalul „Lunii plantării arborilor“ (15 martie-15 aprilie).

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de parlamentari ai UNPR, PSD şi PNL. În expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro, aceştia au arătat că „Luna plantării arborilor, instituită în România între 15 martie-15 aprilie, prin articolul 81 din Legea 46/2008 – Codul silvic, este unul dintre cele mai importante evenimente silvice şi ecologice. Este perioada în care este subliniată importanţa pădurilor, rolul esenţial pe care îl au în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile la noi încă din 1902, organizată de către Spiru Haret, pe atunci ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor.“

Pe de altă parte, iniţiatorii acestei propuneri legislative amintesc şi faptul că Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat ziua de 21 martie a fiecărui an drept Zi internaţională a pădurilor, prin adoptarea Rezoluţiei A/RES/67/200 din 21 decembrie 2012, sărbătorirea acestei zile bazându-se pe rezultatele foarte bune ale Anului internaţional al pădurilor, marcat în 2011. Potrivit planului de acţiune al Uniunii Europene pentru păduri, suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european, asigurând existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). „În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după SUA şi produce 80% din pluta disponibilă la nivel mondial“, mai spun aceştia.

Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naţionale a Pădurilor, începând cu anul 2017, a fost adoptată de Senat, la 27 septembrie 2016, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 28 februarie 2017.

La 20 martie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede instituirea acestei zile şi care are ca scop creşterea gradului de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Totodată, potrivit legii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, administratorii pădurilor proprietate publică a statului, ocoalele silvice private, împreună cu autorităţile publice locale şi organizaţiile neguvernamentale, pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi acestei zile.

Sursa – Agerpres