Prevederea Pachetului de Mobilitate europeană, care obliga mașinile de marfă să revină la sediul companiei din țară o dată la 8 săptămâni, a fost contestată de transportatorii români imediat după publicare. Și transportatorii din alte state au criticat intens măsurile Pachetului Mobilitate 1, iar Curtea de Justiţie a Uniunii Europene le-a dat câștig de cauză.
O decizie a Curții a adus corecții semnificative Pachetului de Mobilitate, în sensul că transportatorii români nu mai sunt obligați să aducă în țară camioanele, la centrul operațional al companiei, la fiecare 8 săptămâni. Această măsură impacta activitatea transportatorilor, mai ales că România este o țară care importă masiv, iar multe curse s-ar fi făcut fără încărcătură spre alte state.
Ce înseamnă această decizie și care sunt problemele de personal cu care se confruntă domeniul transporturilor auto aflăm de la Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, într-un interviu semnat de Laurențiu Despina:
Ratarea unei noi încercări ca România să intre și pe cale terestră în spațiul Schengen acutizează problemele transportatorilor români. Roțile camioanelor românești sunt în continuare înțepenite prin vămi, iar prejudiciile sunt de ordinul miliardelor de lei. Intrarea în spațiul comunitar ar fi un mare pas înainte, dar este nevoie și de alte măsuri pentru ca afacerile transportatorilor să meargă „ca pe roate”. Laurențiu Despina a dialogat cu Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România.
Bani pierduți în fiecare an, în fiecare moment în care vorbim pierdem bani. Anul trecut am pierdut, ca industrie, 2,55 de miliarde de euro, în 2022 – 2,41 și începând din 2012 până în 2023, pierdere de 19,1 miliarde de euro datorită neaderării la Schengen. Am considerat 2012 pentru că în 2011, în martie, a fost primul an în care s-a discutat despre posibila aderare a României la Schengen. Astăzi avem cozi de 8 – 16 ore uzual la granița cu Ungaria, maxime uzuale de sărbători de 3 zile, dar am avut un maxim istoric de 5 zile acum câțiva ani. Iar dacă vorbim de granița cu Bulgaria, 20 – 30 de ore reprezintă un timp uzual de așteptare pentru ieșirea din Bulgaria – intrarea în România și, din păcate, în timpul verii avem maxime de până la 3 zile. Iar traficul prin aceste puncte de frontiere s-a dublat, uneori s-a triplat, față de 2019 și, într-adevăr, sunt și din ce în ce mai multe camioane străine care tranzitează acest punct de frontieră. Dar având în vedere această creștere a traficului, noi n-am văzut nimic pe frontierele interne ale UE din fiecare țară, România cu Bulgaria, România cu Ungaria, nicio acțiune comună pe fiecare frontieră care să ducă la o creștere a fluxului de procesare a acestor vehicule comerciale.
În afara problemelor de prim vămi despre care am vorbit mai în amănunt, acutizate de episodul unei noi ratări Schengen, care sunt aspectele critice care virusează totuși domeniul transporturilor rutiere?
Faptul că vom intra în Schengen va crea premisele de a crește fluxul prin aceste puncte de trecere a frontierelor interne UE între noi și Ungaria, între noi și Bulgaria. Dar dacă se va menține activitatea de cântărire a camioanelor pe aceste puncte de frontieră, din păcate n-o să fie nicio îmbunătățire semnificativă a timpilor de așteptare, dacă rămân alte activități care să se desfășoare în mod dedicat în aceste puncte de frontieră între România și țările învecinate din UE. Există regulament european care vorbește de necesitatea mutării acestor activități de măsurare a greutății și de măsurare a dimensiunilor vehiculelor pe infrastructura națională, tocmai pentru a asigura o proporționalitate corespunzătoare între transportul internațional și transportul național. Astăzi, toate vehiculele care fac transport internațional, deci trec o frontieră, sunt 100% cântărite și cele mai multe și măsurate pentru dimensiuni, și credem că premisele vor fi îndeplinite. Sunt necesare, dar nu și suficiente.
Transportatorii rutieri continuă protestele faţă de tarifele RCA.
Ei cer guvernului îngheţarea preţurilor la poliţele RCA şi ameninţă cu un mare protest la Bucureşti pe 15 septembrie, urmat de o blocare totală a activităţii.
Până atunci, însă, în fiecare zi de luni, între orele 10:00 şi 12:00, şoferii de camioane rulează cu viteză redusă pe drumurile principale şi pe centurile marilor oraşe pentru a atrage atenţia asupra situaţiei dificile cu care se confruntă.
Secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri, Radu Dinescu:
Practic, este vorba despre două proteste care se suprapun.
Cel de-al doilea este la alegerea fiecărui transportator, o oră de rulare cu viteză redusă oricând şi pe orice drum.
Este motivul pentru care pe Centura Bucureştiului, s-a format dimineaţă o coloană de 5 km, care înaintează cu cel mult 20 de km pe oră, dinspre autostrada A1 Bucureşti-Piteşti.