Greenpeace România critică din nou proiectul Neptun Deep. Dr. Răzvan Popescu-Mirceni, directorul Oceanic-Club, demontează afirmațiile propagate de organizație

Publicat de Adina Sîrbu, 19 iunie 2024, 08:09 / actualizat: 19 iunie 2024, 11:31

Construirea celei mai mare exploatări de gaze naturale din Europa – Neptun Deep – lângă o zonă de război, fără o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalaţiilor şi fără măsuri pentru reducerea riscurilor asociate reprezintă „sinucidere curată”, susţin reprezentanţii organizaţiei Greenpeace România.

„Nu vedem prea curând un deznodământ în ceea ce priveşte războiul Rusiei în Ucraina. Este sinucidere curată să construieşti cea mai mare exploatare de gaze din Europa lângă o zonă de război, fără să prezinţi în prealabil o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalaţiilor şi fără să propui o serie de măsuri necesare pentru reducerea riscurilor asociate. APM Constanţa trebuie să solicite de urgenţă aceste analize celor de la OMV şi Romgaz înainte de a lua orice decizie finală referitoare la acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep”, a declarat, Vlad Cătună, coordonator campanii Greenpeace România, citat într-un comunicat.

Activiştii de mediu precizează faptul că minele marine plutitoare au provocat numeroase accidente în Marea Neagră, unele chiar aproape de zone locuite şi frecventate de turişti. De asemenea, a fost necesară dezamorsarea mai multor mine în imediata vecinătate a proiectului planificat Neptun Deep.

„În special în timpul fazei de construcţie, minele marine reprezintă un risc pentru navele de transport şi pentru personalul de pe şantier. Odată ce platforma este în funcţiune, minele pot deteriora conducta de transport, ancorele sau puţurile de foraj. În cazul în care gazele se scurg din cauza daunelor provocate de mine, acest lucru ar fi un dezastru pentru climă. După cum arată analiza Greenpeace a documentelor EIA, o scurgere care durează doar câteva zile poate elibera o cantitate de gaze cu efect de seră egală cu cea care ar fi eliberată într-un an întreg de exploatare”, notează sursa citată.

Neptun Deep este cel mai mare proiect planificat în domeniul gazelor fosile din Uniunea Europeană, iar conform documentelor evaluării impactului asupra mediului (EIM) analizate de Greenpeace, acesta va produce peste 200 de milioane de tone de gaze cu efect de seră, echivalentul a cât emite România în trei ani.

„Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa a accelerat procesul de aprobare pentru Neptun Deep prin publicarea deciziei finale pentru emiterea Acordului De Mediu pe 14 iunie. Această decizie a fost emisă fără a lua în considerare riscurile implicate de minele marine din Marea Neagră şi a daunelor pentru mediu pe care acestea le-ar putea provoca”, se arată în comunicat.

Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră.

***

Reamintim, la finele lunii mai, Greenpeace România a organizat, la Constanța, dezbaterea publică intitulată „Marea Neagră în pericol”, la care a prezentat studiul „Viaţa din Marea Neagră – Presiuni, ameninţări şi impacturi”, elaborat de EPC Consultanţă de Mediu, un document care actualizează principalele pericole pentru biodiversitatea marină şi evidenţiază nevoia de a cântări cu atenţie efectul lor cumulat.

„Proiectul Neptun Deep este în contradicţie cu orice efort de protecţie a climei. OMV va cauza daune climatice masive pentru câţiva ani de profit, dar în cele din urmă noi toţi trebuie să plătim factura. Ştim că Marea Neagră este deja supusă unor presiuni mari, de la război şi mine marine la poluarea cu plastice, iar OMV nu face altceva decât să intensifice presiunea asupra speciilor şi habitatelor din Marea Neagră. OMV trebuie să oprească Neptun Deep imediat!”, a declarat, la dezbatere, coordonatorul de campanii al Greenpeace România, Alin Tănase.

A participat la discuții și dr. Răzvan Popescu Mirceni, director coordonator al Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic Club, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniu.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, directorul S.E.O.P.M.M. Oceanic Club, dr. Răzvan Popescu-Mirceni, spune că studiul prezentat de Greenpeace face parte „din categoria studiilor generaliste bazate pe informații publice, realizat în regim „desktop study” (adică din birou pe baza documentelor și rapoartelor publice)” și vine cu precizări, argumentate științific, asupra unor aspecte invocate de organizație:

„S-a vorbit despre proiectul Neptun Deep, despre care autorul studiului (EPC Consultanță de mediu) nu a făcut o referire în mod particularizat. Nu am reușit să aflu nici de data aceasta care este acea listă cu substanțe care vor fi utilizate pentru foraj și care nu sunt prevăzute de legislația națională sau europeană. În schimb, am aflat că proiectul Neptun Deep va genera în 20 de ani de funcționare peste 200 de milioane de tone de dioxid de carbon, conform spuselor d-lui Cătună. Pare o cifră impresionantă luată ca atare, dar vă propun să o analizăm în context. Vom lua spre exemplu deșeurile menajere solide pe care le produc românii și le depozitează oficial în gropi de gunoi autorizate. Sunt 6 milioane de tone ANUAL. Acestea produc 3 milioane de tone de dioxid de carbon și 2 milioane de tone de metan (…) Asta  înseamnă că doar din deșeurile menajere solide DEPOZITATE LEGAL,  România produce într-un an și ceva cât produce proiectul Neptun Deep în 20 de ani de funcționare. Altfel spus, dacă am reduce cu doar 7 procente deșeurile solide menajere, am compensa în totalitate emisiile generate de proiect.

Trebuie, de asemenea, să menționez că prin instalarea structurilor offshore atât a conductei de transport, cât și a platformelor se creează recif artificial constituiți majoritar din midii care au un rol extrem de important în sechestrarea carbonului. Pentru comparație, un hectar de pădure matură sechestrează 20 de tone de dioxid de carbon anual, în timp ce un hectar de midii sechestrează până la 9 tone de dioxid de carbon anual. Dar în reciful artificial nu sunt numai midii, sunt și alte organisme care fac asta. Astfel, rezultă că o parte din carbonul emis de proiect va fi sechestrat ca rezultat al existenței infrastructurii offshore care devine, în termen de un an de la instalarea sub apă, recif artificial matur, spre deosebire de o pădure care ajunge la maturitate în minim 40 de ani. Nu am văzut nicăieri inclusă în balanța carbonului referitoare la proiect acest aspect. Cu atât mai puțin am văzut referințe legate de menținerea habitatelor existente pe fundul mării prin restricționarea de facto a activităților de pescuit și a celor militare în perimetrul conductei și a celorlalte instalații offshore. Dacă luăm în calcul suprafața distrusă anual de navele de pescuit cu unelte de fund vom avea o balanță a amprentei de carbon rezultată din activitatea de pescuit cu mult mai mare decât emisia gazelor de către motoarele acelor nave, aflate adeseori într-o situație precară din punct de vedere tehnic și al controlului emisiilor. Întrebarea mea privind introducerea în evaluarea impactului a aspectelor pozitive pentru a avea o balanță corectă a fost evitată cu un non-răspuns („trebuie să ne concentrăm asupra daunelor” – sofism veritabil)”, se arată în postarea directorului S.E.O.P.M.M. Oceanic Club.

Tot în contextul campaniei Greenpeace România împotriva proiectului Neptun Deep, dr. Răzvan Popescu-Mirceni a publicat, recent, un punct de vedere privind dezvoltarea proiectului Neptun Deep în zona economică exclusivă a României.

Expunerea cuprinde, între altele, și o analiză a raportului dintre daunele produse mediului înconjurător, în special mediului marin din bazinul de vest al Mării Negre, și beneficiile activităților economice pentru biodiversitate.

În topul celor mai distructive activități umane pentru biodiversitatea marină, primul loc este ocupat de pescuitul industrial și semi-industrial cu unelte demersale. Urmează agricultura din bazinul Dunării, care contribuie, prin fluviu, cu o cantitate însemnată de fertilizanți la procesele eutrofice din zona noastră de mare și nu aduce practic niciun beneficiu biodiversității marine. Pe locul 3, sunt grupate toate activitățile umane costiere care într-o formă sau alta deversează ape uzate în imediata vecinătate a coastei, acolo unde nivelul de concentrare al biodiversității este printre cele mai ridicate. Transportul maritim ocupă și el un loc în lista celor care aduc mai mult prejudicii decât beneficii biodiversității. Însă, printre activitățile care oferă un set important de efecte pozitive asupra biodiversității se numără activitățile offshore, care presupun prezența unor structuri staționare de lungă durată în mare. Este vorba inclusiv de platformele pentru exploatarea gazelor naturale, de cele destinate energie eoliene și altele.

Toate explicațiile dr. Răzvan Popescu-Mirceni, director coordonator Oceanic Club sunt disponibile, în variantă video, aici.

Surse: AGERPRES, Dr. Răzvan Popescu-Mirceni/ Redactor: Adina Sîrbu

Greenpeace România: „Proiectul Neptun Deep, pericol pentru Marea Neagră”

Publicat de Adina Sîrbu, 30 mai 2024, 14:52

Proiectul Neptun Deep este în contradicţie cu orice efort de protecţie a climei, iar OMV va cauza daune climatice masive pentru câţiva ani de profit, avertizează coordonatorul de campanii al Greenpeace România, Alin Tănase.

Greenpeace România a lansat, astăzi, la Constanța, studiul „Viaţa din Marea Neagră – Presiuni, ameninţări şi impacturi”, elaborat de EPC Consultanţă de Mediu, un document care actualizează principalele pericole pentru biodiversitatea marină şi evidenţiază nevoia de a cântări cu atenţie efectul lor cumulat. De asemenea, analiza propune stabilirea unor zone marine protejate ca soluţie pentru refacerea ecosistemelor.

„Proiectul Neptun Deep este în contradicţie cu orice efort de protecţie a climei. OMV va cauza daune climatice masive pentru câţiva ani de profit, dar în cele din urmă noi toţi trebuie să plătim factura. Ştim că Marea Neagră este deja supusă unor presiuni mari, de la război şi mine marine la poluarea cu plastice, iar OMV nu face altceva decât să intensifice presiunea asupra speciilor şi habitatelor din Marea Neagră. OMV trebuie să oprească Neptun Deep imediat!”, a afirmat Tănase.

Studiul EPC evidenţiază, ca o primă concluzie, faptul că existenţa celor mai vulnerabile specii – mamiferele marine – este ameninţată de efectele semnificative ale războiului, încă insuficient documentate, şi agravată de alte impacturi ale proiectelor evaluate inadecvat.

„Nu ne-am propus să facem un raport final al stării Mării Negre. Din contră, am vrut să facem o actualizare a ce cunoaştem despre ameninţările la adresa mării, a sinergiei periculoase între impacturi, şi să subliniem că încă ştim prea puţin pentru a o proteja cu adevărat. De aceea, noi credem că e nevoie de mai multă monitorizare, de extinderea suprafeţelor ariilor protejate, de precauţie şi analiză riguroasă înainte de a extinde activităţile economice în zona Mării Negre”, a precizat Marius Nistorescu, doctor ecolog, manager general al EPC Consultanţă de Mediu.

În cazul proiectului Neptun Deep, realizatorii studiului de specialitate consideră că reprezintă o ameninţare asupra Mării Negre.

„Pentru viciile procedurale identificate, Greenpeace a acţionat deja în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa. Este îngrijorătoare, de asemenea, lipsa unor consultări publice reale ale marilor comunităţi de pe litoral, deşi consecinţele proiectului, printre care se numără şi potenţialele accidente, ar afecta toate comunităţile de la mare. OMV Petrom a organizat o singură pseudo-dezbatere la Tuzla în ianuarie 2024. De altfel, starea precară a platformelor mai vechi operate de OMV Petrom, denunţată de Greenpeace, arată dezinteresul companiei pentru activităţile de mentenanţă, riscurile de accidente fiind considerabile”, se arată în analiza de specialitate.

Activiştii de mediu sunt de părere că exploatările de petrol şi gaze ar trebui realizate doar după evaluări riguroase de mediu, deoarece au potenţialul de a periclita semnificativ specii sensibile precum cetaceele (delfinii).

„Este incredibil cum Neptun Deep, un proiect uriaş, cu impact asupra mediului pe măsură, nu are parte de o analiză corectă a riscurilor, iar cetăţenii din localităţile de pe litoral nu sunt informaţi şi consultaţi cu privire la impactul acestuia. Un simplu exemplu e că, în perioada de operare, vor fi deversate în Marea Neagră peste 5 milioane de metri cubi de apă uzată, dar nimeni nu vrea să spună care va fi efectul acestei poluări. E cât se poate de clar că Neptun Deep poate avea efecte semnificative asupra mării şi a comunităţilor, însă companiile implicate şi autorităţile încearcă să treacă sub tăcere pericolele”, a atenționat Vlad Cătună, coordonatorul campaniei Climă şi Energie în cadrul Greenpeace România.

OMV Petrom şi Romgaz au anunţat, la jumătatea anului trecut, că au aprobat Planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep. Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafaţă de 7.500 km pătraţi şi se află la o distanţă de circa 160 km de ţărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri. Cele două companii vor investi până la patru miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului, care va genera o producţie de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Prima producţie este estimată începând din anul 2027, iar producţia la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual, timp de circa zece ani. Reprezentanții OMV Petrom au anunțat că Proiectul Neptun Deep se află în etapa de obţinere a evaluării impactului de mediu şi că speră ca, până la finele lunii octombrie 2024, să fie acordată şi autorizaţia de construcţie.

Sursă: AGERPRES/ Foto: Ilustrativ, OMV Petrom

Protest Greenpeace de Ziua Internațională a Mării Negre

Publicat de Adina Sîrbu, 1 noiembrie 2023, 08:09

Activiștii Greenpeace au protestat, ieri, la Costinești, atât în apă, cât și pe uscat, pentru a atrage atenția asupra riscurilor implicate de proiectul Neptun Deep pentru biodiversitatea din Marea Neagră.   

Ei au marcat cu un X galben locul în care conducta din mare va intra pe uscat și au afișat mesaje precum: „Protejăm ce iubim, protejăm Marea Neagră”, „OMV & Romgaz, nu distrugeți Marea Neagră” și „Marea Neagră e în pericol”.

Totodată, Greenpeace a lansat pe site-ul propriu o petiție de susținere a conservării biodiversității din mare.

Într-un comunicat, activiștii pentru protecția mediului își explică demersul:

Marea Neagră este un ecosistem cu mii de specii, de la delfini, căluți și pisici de mare, până la alge și fitoplancton care au un rol esențial în reglarea climei și curățarea aerului. Printre plastice, pescuit excesiv și poluare, acest ecosistem se zbate să supraviețuiască. Proiectul de exploatare de gaz nu va face altceva decât să pună și mai multă presiune pe viața fragilă din mare. Marea Neagră va deveni un șantier pentru următorii ani, cu zece sonde forate în jurul perimetrului de extracție, cu 160 de kilometri de conductă până la țărm și zeci de nave care vor transporta materialele pentru infrastructură.

Greenpeace cere Guvernului României să oprească acest proiect nociv și să impună reglementări mult mai stricte în ceea ce privește protecția habitatelor marine din Marea Neagră. Fără acțiuni concrete în acest sens, riscăm să pierdem sute de specii vulnerabile, așa cum s-a întâmplat cu focile monah.

Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România:

Pe lângă impactul semnificativ asupra climei, proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor la mare adâncime reprezintă o amenințare serioasă pentru biodiversitate. Lucrările făcute de OMV Petrom și Romgaz transformă Marea Neagră într-un șantier. Viața din mare va fi afectată, nu există niciun dubiu. Din păcate, anul acesta, guvernul, Ministerul Mediului și companiile de petrol și gaze „sărbătoresc” Ziua Internațională a Mării Negre cu planuri pentru noi sonde, platforme și conducte pe fundul mării. Noi, cei de la Greenpeace, alături de oamenii care iubesc Marea Neagră, o vom sărbători protejând ce iubim. Ne vom folosi de toate pârghiile necesare pentru a opri acest proiect dăunător pentru viața din Marea Neagră.

Greenpeace încurajează toți oamenii care țin la Marea Neagră și care prețuiesc viața din ea să se alăture eforturilor de a opri proiectul Neptun Deep și să semneze petiția de susținere a conservării biodiversității din mare: greenpeace.ro/salvammareaneagra.

Sursă și foto: Greenpeace/ Redactor online: Adina Sîrbu