Greenpeace România critică din nou proiectul Neptun Deep. Dr. Răzvan Popescu-Mirceni, directorul Oceanic-Club, demontează afirmațiile propagate de organizație
Publicat de Adina Sîrbu, 19 iunie 2024, 08:09 / actualizat: 19 iunie 2024, 11:31
Construirea celei mai mare exploatări de gaze naturale din Europa – Neptun Deep – lângă o zonă de război, fără o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalaţiilor şi fără măsuri pentru reducerea riscurilor asociate reprezintă „sinucidere curată”, susţin reprezentanţii organizaţiei Greenpeace România.
„Nu vedem prea curând un deznodământ în ceea ce priveşte războiul Rusiei în Ucraina. Este sinucidere curată să construieşti cea mai mare exploatare de gaze din Europa lângă o zonă de război, fără să prezinţi în prealabil o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalaţiilor şi fără să propui o serie de măsuri necesare pentru reducerea riscurilor asociate. APM Constanţa trebuie să solicite de urgenţă aceste analize celor de la OMV şi Romgaz înainte de a lua orice decizie finală referitoare la acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep”, a declarat, Vlad Cătună, coordonator campanii Greenpeace România, citat într-un comunicat.
Activiştii de mediu precizează faptul că minele marine plutitoare au provocat numeroase accidente în Marea Neagră, unele chiar aproape de zone locuite şi frecventate de turişti. De asemenea, a fost necesară dezamorsarea mai multor mine în imediata vecinătate a proiectului planificat Neptun Deep.
„În special în timpul fazei de construcţie, minele marine reprezintă un risc pentru navele de transport şi pentru personalul de pe şantier. Odată ce platforma este în funcţiune, minele pot deteriora conducta de transport, ancorele sau puţurile de foraj. În cazul în care gazele se scurg din cauza daunelor provocate de mine, acest lucru ar fi un dezastru pentru climă. După cum arată analiza Greenpeace a documentelor EIA, o scurgere care durează doar câteva zile poate elibera o cantitate de gaze cu efect de seră egală cu cea care ar fi eliberată într-un an întreg de exploatare”, notează sursa citată.
Neptun Deep este cel mai mare proiect planificat în domeniul gazelor fosile din Uniunea Europeană, iar conform documentelor evaluării impactului asupra mediului (EIM) analizate de Greenpeace, acesta va produce peste 200 de milioane de tone de gaze cu efect de seră, echivalentul a cât emite România în trei ani.
„Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa a accelerat procesul de aprobare pentru Neptun Deep prin publicarea deciziei finale pentru emiterea Acordului De Mediu pe 14 iunie. Această decizie a fost emisă fără a lua în considerare riscurile implicate de minele marine din Marea Neagră şi a daunelor pentru mediu pe care acestea le-ar putea provoca”, se arată în comunicat.
Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră.
***
Reamintim, la finele lunii mai, Greenpeace România a organizat, la Constanța, dezbaterea publică intitulată „Marea Neagră în pericol”, la care a prezentat studiul „Viaţa din Marea Neagră – Presiuni, ameninţări şi impacturi”, elaborat de EPC Consultanţă de Mediu, un document care actualizează principalele pericole pentru biodiversitatea marină şi evidenţiază nevoia de a cântări cu atenţie efectul lor cumulat.
„Proiectul Neptun Deep este în contradicţie cu orice efort de protecţie a climei. OMV va cauza daune climatice masive pentru câţiva ani de profit, dar în cele din urmă noi toţi trebuie să plătim factura. Ştim că Marea Neagră este deja supusă unor presiuni mari, de la război şi mine marine la poluarea cu plastice, iar OMV nu face altceva decât să intensifice presiunea asupra speciilor şi habitatelor din Marea Neagră. OMV trebuie să oprească Neptun Deep imediat!”, a declarat, la dezbatere, coordonatorul de campanii al Greenpeace România, Alin Tănase.
A participat la discuții și dr. Răzvan Popescu Mirceni, director coordonator al Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic Club, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniu.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, directorul S.E.O.P.M.M. Oceanic Club, dr. Răzvan Popescu-Mirceni, spune că studiul prezentat de Greenpeace face parte „din categoria studiilor generaliste bazate pe informații publice, realizat în regim „desktop study” (adică din birou pe baza documentelor și rapoartelor publice)” și vine cu precizări, argumentate științific, asupra unor aspecte invocate de organizație:
„S-a vorbit despre proiectul Neptun Deep, despre care autorul studiului (EPC Consultanță de mediu) nu a făcut o referire în mod particularizat. Nu am reușit să aflu nici de data aceasta care este acea listă cu substanțe care vor fi utilizate pentru foraj și care nu sunt prevăzute de legislația națională sau europeană. În schimb, am aflat că proiectul Neptun Deep va genera în 20 de ani de funcționare peste 200 de milioane de tone de dioxid de carbon, conform spuselor d-lui Cătună. Pare o cifră impresionantă luată ca atare, dar vă propun să o analizăm în context. Vom lua spre exemplu deșeurile menajere solide pe care le produc românii și le depozitează oficial în gropi de gunoi autorizate. Sunt 6 milioane de tone ANUAL. Acestea produc 3 milioane de tone de dioxid de carbon și 2 milioane de tone de metan (…) Asta înseamnă că doar din deșeurile menajere solide DEPOZITATE LEGAL, România produce într-un an și ceva cât produce proiectul Neptun Deep în 20 de ani de funcționare. Altfel spus, dacă am reduce cu doar 7 procente deșeurile solide menajere, am compensa în totalitate emisiile generate de proiect.
Trebuie, de asemenea, să menționez că prin instalarea structurilor offshore atât a conductei de transport, cât și a platformelor se creează recif artificial constituiți majoritar din midii care au un rol extrem de important în sechestrarea carbonului. Pentru comparație, un hectar de pădure matură sechestrează 20 de tone de dioxid de carbon anual, în timp ce un hectar de midii sechestrează până la 9 tone de dioxid de carbon anual. Dar în reciful artificial nu sunt numai midii, sunt și alte organisme care fac asta. Astfel, rezultă că o parte din carbonul emis de proiect va fi sechestrat ca rezultat al existenței infrastructurii offshore care devine, în termen de un an de la instalarea sub apă, recif artificial matur, spre deosebire de o pădure care ajunge la maturitate în minim 40 de ani. Nu am văzut nicăieri inclusă în balanța carbonului referitoare la proiect acest aspect. Cu atât mai puțin am văzut referințe legate de menținerea habitatelor existente pe fundul mării prin restricționarea de facto a activităților de pescuit și a celor militare în perimetrul conductei și a celorlalte instalații offshore. Dacă luăm în calcul suprafața distrusă anual de navele de pescuit cu unelte de fund vom avea o balanță a amprentei de carbon rezultată din activitatea de pescuit cu mult mai mare decât emisia gazelor de către motoarele acelor nave, aflate adeseori într-o situație precară din punct de vedere tehnic și al controlului emisiilor. Întrebarea mea privind introducerea în evaluarea impactului a aspectelor pozitive pentru a avea o balanță corectă a fost evitată cu un non-răspuns („trebuie să ne concentrăm asupra daunelor” – sofism veritabil)”, se arată în postarea directorului S.E.O.P.M.M. Oceanic Club.
Tot în contextul campaniei Greenpeace România împotriva proiectului Neptun Deep, dr. Răzvan Popescu-Mirceni a publicat, recent, un punct de vedere privind dezvoltarea proiectului Neptun Deep în zona economică exclusivă a României.
Expunerea cuprinde, între altele, și o analiză a raportului dintre daunele produse mediului înconjurător, în special mediului marin din bazinul de vest al Mării Negre, și beneficiile activităților economice pentru biodiversitate.
În topul celor mai distructive activități umane pentru biodiversitatea marină, primul loc este ocupat de pescuitul industrial și semi-industrial cu unelte demersale. Urmează agricultura din bazinul Dunării, care contribuie, prin fluviu, cu o cantitate însemnată de fertilizanți la procesele eutrofice din zona noastră de mare și nu aduce practic niciun beneficiu biodiversității marine. Pe locul 3, sunt grupate toate activitățile umane costiere care într-o formă sau alta deversează ape uzate în imediata vecinătate a coastei, acolo unde nivelul de concentrare al biodiversității este printre cele mai ridicate. Transportul maritim ocupă și el un loc în lista celor care aduc mai mult prejudicii decât beneficii biodiversității. Însă, printre activitățile care oferă un set important de efecte pozitive asupra biodiversității se numără activitățile offshore, care presupun prezența unor structuri staționare de lungă durată în mare. Este vorba inclusiv de platformele pentru exploatarea gazelor naturale, de cele destinate energie eoliene și altele.
Toate explicațiile dr. Răzvan Popescu-Mirceni, director coordonator Oceanic Club sunt disponibile, în variantă video, aici.
Surse: AGERPRES, Dr. Răzvan Popescu-Mirceni/ Redactor: Adina Sîrbu