Zacusca, o experiență balcanică. De la masa de post la masa boierească
Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 19 martie 2018, 19:49
„Cine cunoaşte Dobrogea, o iubeşte pentru totdeauna. Dobrogea a fost un pământ românesc înainte de a fi făcut parte din statul românesc. Nici un alt popor nu are drepturi mai multe şi mai justificate decât poporul românesc asupra Dobrogei” (Buletinul Societăţii Regale Române de Geograe,1935).
Marți, 20 martie, de la ora 14.30, în sala E 21 a Facultății de Științe ale Naturii și Științe Agricole, Universitatea „Ovidius”, Constanța, din B-dul Mamaia nr. 124 (sediul vechi), având gazdă pe Conf. Univ. Ing. Liliana Panaitescu și Stanică Enache, președinte Inomar Cluster și inițiatorul proiectului și platformei online de experiențe inedite, TourX, sunteți invitați să vizionați o „expoziție” de zacuscă însoțită de o prezentare și degustare de zacuscă și vinuri dobrogene.
„Un proiect inedit care promovează foarte mult Dobrogea și la nivel național; tot ceea ce înseamnă valori, tradiții, cultură, istorie și turism românesc. Promovăm o experiență. O expoziție de zacuscă, urmată de degustare, de prezentare a istorie zacuștii dobrogene și nu numai, și cea din Balcani, urmată de o prezentare și degustare de vinuri, pentru că orice masă boierească este însoțită și de vinuri bune“, a declarat, pentru Radio Constanța, Laura Stroe, organizator al evenimentului.
TourX în colaborare cu Asociația „Țăranii Dobrogeni“ au reunit sub egida evenimentului „Zacusca, o experiență balcanică. De la masa de post la masa boierească” invitați cu istorii culinare interesante, Paula Vals (grupul Angelo/ Fabrica de produse tradiționale de la Greci), Bianca Folescu de la Vișina (comunitatea bulgară/Gospodaria Tradițională de la Vișina), Valentina Koker, Jurilovca (comunitatea lipovenilor/ Suvenir din Jurilovca), Enise Ali (comunitatea tătară/Jade Oriental Cafe), Maica Stareță Rafaela de la Mănăstirea Colilia, Mirabela Burichter (comunitatea aromână/ Căprițele vesele de la Stejaru), Tatiana Rovinar, Hunedoara (Casa Maria), Carmen Paraschivescu, sommelier și fondator Garda Culinara, Asociația Țăranii Dobrogeni reprezentați de Ioana Moroșanu, Laura Stroe, Claudiu Moroșanu și Ciprian Stroe și Crama Delta Dunării, Somova cu vinurile dobrogene La Sapata.
„Avem invitați opt expozanți de la fabrica de produse tradiționale de la Greci – care a și reușit să își înscrie produsele ca fiind tradiționale, de la comunitatea bulgară, gospodăria tradițională de la Vișina, comunitatea lipovenilor de la Juriovca, comunitatea tătară, maica stareță Rafaela de la Mănăstirea Colilia vine cu o rețetă mănăstirească a zacuștii, comunitatea aromână de la Stejaru și o invitată de la Hunedoara, Tatiana Rovinar“, a enumerat Laura Stroe, care a menționat-o și pe Carmen Paraschivescu , membru fondator la Garda Culinară, care recent a obținut diploma de somelier, astfel că la evenimentul de mâine, ea va face o prezentare a vinurilor dobrogene.
Dobrogea actuală deține o moștenire gastronomică diversă și diferită de cea a celorlalte provincii româneşti, ea aflându-se sub administrare otomană până în a doua jumătate a secolului al 19-lea. Multe dintre mâncărurile Dobrogei sunt gătite pe bază de peşte, în special în Delta Dunării şi pe bază de lapte și carne de oaie, datorită tradiţiilor minorităţii turco-tătare păstrându-și chiar și denumirile de-a lungul timpului.
„Moștenirea culinară a Dobrogei este destul de diversă datorită faptului că aici sunt o mulțime de etnii conlocuitoare și fiecare și-a pus amprenta cumva pe bucătăria dobrogeană. Fie laptele, care provine din bucătăria turco-tătară, fie peștele de la lipoveni“, a subliniat Laura Stroe.
Dar pentru că suntem în perioada Postului dinaintea Sfintei Sărbători a Paștelui experimentăm inedit zacusca, într-un mod TourX, povestind-o și degustând-o alături de invitați speciali, reprezentanți ai etniilor dobrogene și ai altor ținuturi românești.
Cu toții știm că zacusca este o mâncare de legume proaspete, coapte sau prăjite în ulei, găsită în mai multe țări din Balcani având principale ingredientevinetele coapte, gogoșarii (sau ardeii roșii) copți și ceapa tăiată. Alte rețete mai adaugă roșii, ciuperci, morcovi, dovlecei, etc existând numeroase varietăți de zacuscă, în funcție de ingredientele folosite.
Mergând pe firul istoriei, zacusca este de origine slavă (закуска, zakuska), având înțelesul de „gustare” sau „aperitiv”, rădăcina slavă a cuvântului (кус, kus) însemnând gustos, delicios sau a mușca.
Deși zacusca este specifică bucătăriei românești și în bucătăria balcanică se găsesc numeroase variante ale sale, astfel, sârbii pregătesc Ajvar, ce conține și usturoi, uneori și ardei iuți, bulgarii, pe de altă parte, fac Ljutenica, o zacuscă îndulcită cu zahăr, iar turcii folosesc „biber salcası”, o variantă mai fină și mai păstoasă a zacuștii, pentru a condimenta mâncărurile.
