(AUDIO) Dispariţia COTEI DE LAPTE le dă fiori producătorilor din România. Vor reuşi fermierii dobrogeni să-şi menţină AFACERILE pe linia de plutire
Publicat de Cristina Ghelasie, 8 aprilie 2015, 09:28
Micii fermieri au la îndemână două variante: fie îşi închid afacerea, fie se asociază cu alţi producători, ca să nu fie eliminaţi de pe piaţă.
În judeţul Constanţa există peste 5.200 de deţinători de cotă de vânzări directe şi 46 de operatori care achiziţionează lapte.
Eliminarea cotelor a fost o decizie îndelung dezbătută la nivel european.
Europarlamentarul britanic James Nicholson, omul din Parlamentul European care a deschis acest drum al eliminării cotei de lapte, a explicat de ce s-a luat această decizie şi unde ar trebui să căutăm impactul pozitiv.
James Nicholson: „Adevarul este că nimeni nu poate promite stabilitate pe piaţă, dacă nu va exista o cooperare strânsă între producatorii si procesatorii de lapte. Pe termen lung, se vor vedea şi rezultatele pozitive pentru producătorii de lapte, însă, deocamdată, ca să fiu sincer, nu pot spune că nu există probleme. Cred că Comisia a gresit atunci când a impus un preţ la baza pieţei. Piaţa are nevoie de o plasă de siguranţă, dar asta nu înseamnă că ne vom grăbi să stabilim noi pretul laptelui. Cred, însă, că acest demers va genera încredere, e ca şi când am spune: Vă susţinem!”
Introdusă în Uniunea Europeană în 1984, cota de lapte este cantitatea de lapte şi produse lactate ce poate fi comercializată într-un an fără a fi impusă o taxă.
De la 1 aprilie 2015, piaţa laptelui s-a liberalizat, odată cu eliminarea cotei de lapte.
Mulţi fermieri români se tem de faptul că laptele din ţările europene a început deja să inunde piaţa românească, iar variantele de salvare a afacerii sunt puţine.
Marian Hulea, un fermier din Chirnogeni, judeţul Constanţa, este destul de pesimist că afacerea lui va rămâne în picioare. Fermierii dobrogeni sunt dezamăgiţi de noul preţ pus pe laptele lor şi consideră că ar fi necesară intervenţia Guvernului.
Oricum, dacă este să dăm crezare informaţiilor care circulă pe internet sau ultimelor recomandări venite de la curentul raw-vegan, nu trebuie să ne facem probleme în privinţa consumului de lapte de vacă. Nici nu e bun, spun tot mai mulţi specialişti în nutriţie şi ar trebui înlocuit cu băuturile din cereale.
Iată şi argumentul: Lactoza este principalul carbohidrat din lapte, iar singurii care au echipamentul necesar pentru a metaboliza lactoza sunt bebeluşii. Dar această abilitate dispare în jurul vârstei de 4 sau 5 ani, motiv pentru care mulţi adulţi se plâng de intoleranţă la lactoză.
Şi dacă tot vom încerca să înlocuim laptele cu ceva mai sănătos, poate că, în timp, nici argumentul părinţilor sau bunicilor noştri: „Noi ne-am făcut mari cu lapte de vacă” n-o să mai stea în picioare.