Laura Codruţa Kovesi a fost desemnată procuror-şef european
Publicat de Doina Sirbu,
19 septembrie 2019, 12:42
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au votat, astăzi, pentru desemnarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european.
Dintr-un total de 22 de voturi exprimare, 17 au fost „pentru”.
Votul urmează să se comunice Parlamentului European, iar apoi va mai fi o întâlnire a Consiliului miniştrilor care vor lua act de decizia din COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană), unde s-a votat pentru desemnarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef european.
Decizia din COREPER s-a luat prin majoritate simplă, pe buletine de vot, votul fiind secret.
Redactor online – Doina Sîrbu / foto – Laura Codruţa Kovesi, pagina de Facebook
Candidaţii pentru primul post de procuror-şef european pentru infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene vor fi audiaţi, marţi, la Bruxelles, în comisiile pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, potrivit unui comunicat de presă al LIBE.
Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO) care se aşteaptă să fie operaţional până la sfârşitul anului 2020. Marţi după amiază, începând de la ora locală 15:30 (16:30 ora României), în timpul unei audieri publice organizate de LIBE, la care va participa şi Comisia pentru control bugetar (CONT), eurodeputaţii îi vor avea în faţă pe cei trei candidaţi selecţionaţi (în ordine alfabetică), Jean-Francois Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kovesi din România şi Andres Ritter din Germania.
Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.
Parchetul European va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.
Până în acest moment, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.
Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.
La 8 iunie 2017, statele membre care participă la cooperarea consolidată privind crearea (EPPO) au convenit cu privire la legislaţia care stabileşte detaliile funcţionării şi rolul acestuia. În anumite condiţii, EPPO va avea autoritatea de a investiga şi de a urmări penal frauda la nivelul UE şi alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii. Acesta va reuni eforturile europene şi naţionale de asigurare a respectării legii, pentru a contracara fraudele îndreptate împotriva UE.
Parchetul European va funcţiona ca o structură colegială, formată din două niveluri. Nivelul central va fi format din procurorul-şef european, care va avea responsabilitatea generală a biroului. Nivelul descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegaţi situaţi în statele membre, care vor fi însărcinaţi cu activitatea de zi cu zi a investigaţiilor şi urmăririlor penale în conformitate cu regulamentul şi cu legislaţia respectivului stat membru.
Nivelul central va monitoriza, va conduce şi va supraveghea toate investigaţiile şi urmăririle penale desfăşurate de procurorii europeni delegaţi, asigurând astfel o politică consecventă în materie de investigaţii şi urmărire penală în întreaga Europă. Deşi competenţa sa este limitată la statele membre participante, Parchetul European va coopera cu celelalte state membre ale UE neparticipante.
UE şi statele sale membre se confruntă uneori cu situaţii complexe, de exemplu, frauda care prejudiciază fondurile structurale ale UE sau frauda transfrontalieră la scară largă în domeniul TVA. În aceste cazuri, anchetatorii şi procurorii penali naţionali adesea nu dispun de instrumentele necesare pentru a putea acţiona rapid şi eficient la nivel transfrontalier. Parchetul European va remedia aceste deficienţe şi va consolida combaterea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, contribuind astfel la un buget al Uniunii mai puternic şi mai bine protejat.
Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.
