Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat, luni, decizia Tribunalului Bucureşti din 27 mai prin care a fost respinsă cererea lui Dragnea de eliberare condiţionată din închisoare, procesul fiind mutat la Tribunalul Giurgiu.
Pe 27 mai, Tribunalul Bucureşti respinsese cererea în care Liviu Dragnea solicita să fie eliberat din Penitenciarul Rahova, unde execută o pedeapsă de trei ani şi jumătate primită în 2019 în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
Înainte de decizia tribunalului, Dragnea a deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti în care fostul lider PSD solicita strămutarea, de la Tribunalul Bucureşti la un alt tribunal din ţară, a procesului privind eliberarea sa condiţionată din închisoare. Dragnea susţinea că judecătorii de la Tribunalul Bucureşti nu pot fi imparţiali în judecarea cererii sale, deoarece au semnat o petiţie faţă de modificarea Legilor justiţiei, pe vremea guvernării PSD.
Deşi decizia Tribunalului Bucureşti era una definitivă, Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat-o, iar procesul se va muta la Giurgiu.
„Admite cererea de strămutare formulată de către petentul Dragnea Liviu Nicolae cu privire la dosarul nr.7901/302/2021. În baza art.74 alin.2 Cod proc.penală dispune strămutarea judecării contestaţiilor formulate de către petentul Dragnea Liviu-Nicolae şi de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr.1025 pronunţată la data de 27.04.2021 de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr.7901/302/2021 de la Tribunalul Bucureşti la Tribunalul Giurgiu. În baza art.74 alin.5 Cod proc.penală desfiinţează decizia penală nr.529 din data de 27.05.2021 pronunţată de către Tribunalul Bucureşti – Secţia I penală în dosarul nr.7901/302/2021. În temeiul art.74 alin.4 Cod proc.penală înştiinţează Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Giurgiu despre admiterea cererii de strămutare. Fără cale de atac”, se arată în hotărârea CAB.
Liviu Dragnea se află în penitenciar din 27 mai 2019, când a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare.
Fostul lider al PSD a avut mai multe conflicte cu cei din conducerea Penitenciarului Rahova, intentând mai multe procese, pe motiv că nu este lăsat să muncească în atelierul auto al închisorii.
Conducerea penitenciarului i-a retras dreptul la muncă, după ce Dragnea a acordat un interviu online fostei sale consiliere Anca Alexandrescu, în prezent jurnalist la Realitatea Plus.
Ulterior, Dragnea a câştigat mai multe procese cu penitenciarul, instanţele stabilind că i s-au încălcat mai multe drepturi, printre care dreptul la muncă şi la îngrijire medicală.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar urma să dezbată marţi ultimul termen al procesului în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.
La termenul trecut, magistraţii au admis o cerere a avocaţilor şi au solicitat DNA să spună dacă a existat o cooperare cu SRI în instrumentarea acestui dosar.
„Încuviinţează trimiterea unei adrese la DNA. Dacă a existat o cooperare între cele două instituţii, dacă există şi alte documente aflate în custodia celor două instituţii şi, în caz afirmativ, să ne fie înaintate şi să se comunice în ce a constat, concret, această cooperare în legătură cu instrumentarea dosarului”, a anunţat preşedintele completului, judecătorul Ştefan Pistol.
Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016 iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017, având 14 termene de judecată.
Dragnea a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
În acelaşi dosar, a fost trimisă în judecată şi fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, la data comiterii faptei coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din DGASPC Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman; Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei; Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al DGASPC Teleorman; Valentina Mirela Marinca, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei; Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare; Constantin Claudiu Balaban, fost şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria; Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica, ambele funcţionare în cadrul DGASPC Teleorman; Rodica Miloş (fostă Ogrija, fostă Drăghici), director executiv adjunct al DGASPC Teleorman.
Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman.
În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman.
DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.
Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate, miercuri, ultimul termen al procesului în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.
Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016, iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017, având 13 termene de judecată.
Liviu Dragnea a fost întâmpinat în mai multe rânduri de protestatari în faţa Instanţei supreme, având loc şi incidente, aşa cum s-a întâmplat în octombrie 2017, când secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a venit însoţit de bodyguarzi, care s-au îmbrâncit atât cu protestatarii, dar şi cu jurnaliştii, chiar dacă la faţa locului se afla un dispozitiv impresionant de jandarmi.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, a fost singurul inculpat care a refuzat să dea o declaraţie în faţa magistraţilor, în schimb a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din Codul penal care reglementează infracţiunea de abuz în serviciu. În martie 2018, ea a cerut încetarea procesului împotriva sa, susţinând că a achitat prejudiciul în acest dosar.
Trei dintre inculpaţi – Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica – şi-au recunoscut vinovăţia şi au cerut judecare prin procedură simplificată, însă cererea lor a fost respinsă de preşedintele completului de judecată, Ştefan Pistol.
Cele mai importante declaraţii în dosar au fost date de Floarea Alesu, fosta şefă a DGASPC Teleorman, care spunea, în mai 2017, că Liviu Dragnea ştia de situaţia celor două angajate care nu veneau la serviciu şi lucrau de fapt la sediul PSD Teleorman.
De asemenea, Mirela Chera (martor), şef serviciu asistenţă socială în cadrul DGASPC Teleorman, declara la un termen al procesului din noiembrie 2017 că Liviu Dragnea era perceput în judeţul Teleorman ca „Dumnezeu” şi toţi îl ascultau deoarece „nimeni nu făcea altfel, să nu îl supere”.
Anisa Stoica, angajată de la DGASPC Teleorman, dar care şi-a desfăşurat activitatea la organizaţia locală a PSD, a declarat în sala de judecată că îi era frică de Liviu Dragnea, dar că nu făcea parte din „gaşca” acestuia şi nici nu s-a simţit protejată de el.
Liviu Dragnea a fost audiat pe 21 martie 2018, el susţinând în faţa magistraţilor că a fost trimis în judecată de DNA fără probe, doar pe „declaraţii, bârfe şi zvonuri auzite la şpriţ”.
Dragnea a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
În acelaşi dosar, a fost trimisă în judecată şi fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, la data comiterii faptei coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din DGASPC Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.
De asemenea, au fost deferiţi justiţiei Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman; Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei; Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al DGASPC Teleorman; Valentina Mirela Marinca, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei; Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare; Constantin Claudiu Balaban, fost şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria; Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica, ambele funcţionare în cadrul DGASPC Teleorman; Rodica Miloş (fostă Ogrija, fostă Drăghici), director executiv adjunct al DGASPC Teleorman.
Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul organizaţiei PSD Teleorman.
Ancheta în acest caz a început în anul 2012, după ce procurorii au primit informaţii că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, ar fi cerut mită de la familiile care doreau urgentarea procedurilor de adopţie în cazul copiilor instituţionalizaţi.
Ulterior, în decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Conform DNA, Adriana Botorogeanu era încadrată din anul 2005 la DGASPC Teleorman în funcţia de inspector de specialitate în cadrul Serviciului administrativ, în condiţiile în care ea figura şi ca salariat în cadrul unei societăţi comerciale din Alexandria. De asemenea, Anisa Niculina Stoica era încadrată, din anul 2006, în funcţia de referent la Serviciul administrativ din DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul organizaţiei judeţene PSD Teleorman.
DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Procurorii susţin că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.
Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.
Un nou termen în dosarul „Referendumului” , în care este judecat ministrul Liviu Dragnea, va avea loc luni, 23 februarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
La un termen anterior a fost citat și premierul Victor Ponta ca martor de către avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat. Avocatul a mai cerut atunci audierea a 18 coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
