CUM a gândit Guvernul bugetul pe anul 2016

Publicat de , 10 decembrie 2015, 15:12

Guvernul României a publicat, pe site-ul oficial, principiile după care a fost alcătuit bugetul de stat pentru anul 2016. Iată-le:

Cadrul macroeconomic

Bugetul pe 2016 a plecat de la un model riguros macroeconomic, ce a oferit cadrul de construcție bugetară. Creșterea PIB de 4,1% pe anul 2016, asumată ca fundament pentru cifrele bugetului, nu este doar rezultatul unor analize interne ale guvernului, ci a fost validată prin mai multe runde de discuții cu Comisia Europeană. Sursele de creștere rămân exporturile și consumul, dublate de investiții în creștere, impulsionate și de recenta relaxare fiscală. O serie de riscuri macroeconomice au fost luate în exercițiul de modelare bugetară, astfel încât nu discutăm de un scenariu optimist, ci de unul conservator și realist.

Construcția bugetară – determinanți

Soluții, nu scuze: un buget orientat spre recuperarea decalajului față de Europa

Construcția bugetară a fost derulată sub un set important de constrângeri impuse de legislația adoptată de Parlamentul României în 2015, ce au dus la majorarea cheltuielilor bugetare cu cca. 12,6 mld lei. Au existat opinii potrivit cărora guvernul ar fi trebuit să respingă acești determinanți cu potențial de derapaj bugetar, eventual prin OUG. Acest guvern respectă echilibrul puterilor în stat, lăsând prerogativa legislativă parlamentului ales, asa cum este firesc, iar pe de altă parte își asumăm un mandatul curajos și înțelept în încercarea de a găsi soluții de echilibrare în acest cadru dat. Ne concentrăm să găsim soluții, nu să ne găsim scuze că nu a avut încotro. În același timp, bugetul a fost construit ținând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, ceea ce arată în fapt respectarea regulilor la nivel european
În ceea ce privește Obiectul Bugetar pe termen Mediu (MTO), guvernul este ferm hotărât ca pe parcursul anului 2016 să creeze premizele realinierii deficitului structural la aceste ținte, astfel încât pe termen mediu România să se încadreze în liniile agreate (1% deficit structural). De altfel, un număr important de state membre din cadrul UE au o politică similară, în care au anunțat încadrarea graduală în țintele MTO. Iar România are nevoie de o marja de manevră bugetară pentru a ajunge din urmă restul țărilor Uniunii Europene.

Implementarea bugetului – principii de bază

Guvernul are în vedere cinci principii de bază în implementarea bugetului: prioritizare, transparență, eficiență, prudență și predictibilitate.

1. Prioritizarea. Acest guvern concentrează resursele în proiectele cu impact real, nu începe mai mult decât poate termina. Abordarea avută în vedere nu ține neapărat de plafoanele de alocare a nivel de minister sau domeniu de intervenție, ci, mai degrabă, de modul în care se prioritizează cheltuielile, în special cele care vizează investițiile, în cadrul alocărilor. Pragmatic, s-a avut în vedere evitarea risipirii resurselor într-un ”shopping list”, prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte prioritare, care să conducă la rezultate concrete.

2. Transparentizarea. Guvernul și ministerele de linie vor publica contractele de achiziții publice, pentru a nu mai exista suspiciuni cu privire la alocarea banilor publici. În acest mod se construiește o relație de încredere cu cetățenii. Este bugetul lor, în primul rând. Transparența implică și raportarea mult mai deschisă a execuției bugetare, astfel încât orice cetățean să poată urmări ce se întâmplă cu resursele bugetare, atât pe venituri, cât și pe cheltuieli.

3. Eficiența în implementarea bugetului este o condiție cheie ca oamenii să înțeleagă de ce merită să colectăm venituri la nivelul statului. România are bugete mici și multe nevoi de dezvoltare, dar și risipește puținele resurse pe care le are. Eliminarea risipei în sectorul public este o prioritate cheie a guvernului și strâns legată de reforma administrației publice, care deja a fost anunțată.

4. Prudența este un alt factor crucial în gestiunea bugetului pe 2016. Cu un deficit prognozat de 2,95% este clar că trebuie să fim extrem de prudenți pentru a nu exista derapaje. Guvernul a creat un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile și serviciile de 10% (cca. 4 mld. lei), ca buffer pentru a nu permite derapaje. În plus, guvernul mizează pe o rezervă de creștere de venituri care este firesc să survină, ca urmare a efectelor de runda a doua a relaxării fiscale (bani care rămân în circuitul privat și se multiplică). Este bine că aceste efecte nu au fost luate în calcul în construcția bugetară, tocmai pentru a avea o abordare mai prudentă în implementare.

5. Predictibilitatea și stabilitatea sunt principii cheie pe care guvernul le va avea în vedere pentru creșterea încrederii mediului privat și stimularea investițiilor. Guvernul va respecta legea responsabilității fiscal-bugetare și va avea în vedere doar două rectificări, așa cum prevede cadrul legal.

Construcția bugetară – politica noului guvern
În ciuda limitărilor pe care le-a avut această construcție bugetară, guvernul a reușit în mare măsură să reflecte în noul buget prioritățile cheie pe care le-a anunțat și le va transpune în practică în următorul an. Sănătatea și educația sunt prioritățile noastre. Sunt vitale pentru respectul nostru de sine, ca națiune.

În acest sens, în comparație cu execuția finală estimată a bugetului pe 2015, vor exista alocări mai mari la sănătate (+3,1 mld. lei), educație (+2,3 mld. lei) și cercetare (+508 mil. lei). Pe lângă creșterea de buget aferentă educației, de aproape 10%, guvernul va aloca către autoritățile publice locale o sumă suplimentară de 1 mld. lei pentru reabilitarea școlilor, având în vedere că în multe cazuri infrastructura de educație preuniversitară este încă precară. Pe de altă parte, investițiile în cercetare, crescute cu aprox. 23% în 2016, sunt o precondiție a creșterii economice sustenabile. Fără excepție, toate națiunile care au investit în cercetare au devenit mai prospere.

Educație – o școală mai bună și mai accesibilă și impulsionarea inovării

Din punct de vedere al politicii în domeniul educației, vrem o școală mai modernă și mai accesibilă. Școlile bune trebuie să fie pentru toți și ne gândim mai ales la copiii de la sate. Guvernul a avut ca prioritate generarea de proiecte concrete de creștere a accesului la educație, mai ales în mediul rural. În același timp însă, guvernul pune accent pe calitatea și performanța educației, ca bază critică a dezvoltării capitalului uman în societatea românească.

Patru dintre inițiativele care dau personalitate acestui buget, pe liniile lui prioritare în educație, sunt:

– Universități la standarde europene și consolidarea autonomiei – imbunatățirea participării și eficienței învățământului superior prin alocarea a 2,23 mld. lei pentru 48 de universități, implicând 58.495 cadre didactice, personal auxiliar, oferirea de subvenții pentru cămine și cantine (141.6 mil. lei) cu beneficiari 103.105 studenți, creșterea burselor pentru 73.000 de studenți cu 20%, creșterea finanțării de bază cu 22%;
– Școli mai bune și mai sigure – reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii unităților școlare prin alocarea a 87 mil. lei pentru 234 de unițăti de învățămant preuniversitar de stat, din care 174 gradinițe și 67 școli. La acestre sume se adaugă, pentru același obiectiv, realbilitarea a 2000 de școli la nivel local ,prin alocare în bugetul MDRAP.
– Acces și echitate la educație – operaționalizarea proiectului ROSE derulat cu finanțare de la Banca Mondială, în vederea scăderii abandonului școlar și creșterii tranziției spre învățământul superior. Sunt vizate 300 licee ca beneficiari de granturi la nivel național.
– Curriculă inovativă și carieră didactică – se vor aplica, în premieră, mecanisme noi de consultare publică și pilotare pentru clasele a V-a și a IX-a, prin folosirea finanțărilor din partea Băncii Mondiale și a fondurilor nerambursabile UE.

Din punct de vedere al obiectivelor de investiții aferente cercetării, dezvoltării și inovării, bugetul pentru anul 2016 are în vedere continuarea investițiilor dedicate proiectului de importanță europeană ELI-NP de la Măgurele (396.2 mil. lei, fonduri nerambursabile), ceea ce va duce la finalizarea construcției și instalarea echipamentelor-cheie prevăzute în acest proiect. Important de menționat este și dezvoltarea conceptului de dezvoltare teritorială integrată Laser Valley – The Land of Lights în jurul facilității fanion de la Măgurele, care astfel va deveni un vector-cheie în generarea de efecte de antrenare pozitive (splillovers) la nivel local, dar și național și internațional.

Sănătate – îmbunătățirea serviciilor medicale

Prioritățile guvernului în domeniul sănătății sunt direct legate de creșterea calității serviciilor medicale. Acestea sunt reflectate în bugetul pentru anul 2016 prin continuarea proiectelor și programelor aflate în derulare, dar si prin atenția specială de care se vor bucura programele naționale nou aparute:

• Lansarea Programului National pentru Arși, cu o pondere de cca. 10% din totalul alocărilor pentru programe naționale, dublată de un acord cu Banca Mondială, prin care se vor constitui 4 centre de arși (Iași, Târgu Mureș, Timișoara, București)
• Introducerea unui Subprogram nou în cadrul Programului Național de Oncologie: Oncologie pediatrică, cu o alocare preliminară de cca. 2% din totalul bugetului de programe.
• Dezvoltarea programelor destinate mamei și copilului, printr-o prioritizare în 2016 a asistenței medicale dedicate nou-născutului prematur. Se are în vedere modernizarea secțiilor de terapie intensivă neonatală, prin alocarea a minim 3% din bugetul de programe.

În ceea ce privește continuarea inițiativelor deja aflate în derulare, se va accelera construirea celor 3 spitale regionale din Cluj, Iași, Craiova, pentru care sunt alocate fonduri nerambursabile FEDR de 320 mil. EUR.

Ca strategie generală, alocarea pe 2016 încearcă să așeze mai bine premisele pentru redefinirea statutului personalului medical în societate și pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației, pe termen mediu și lung.

Transport – de la vorbe la fapte

Prioritatea guvernului în ceea ce privește infrastructura de transport este de a accelera implementarea proiectelor agreate în Master Planul General de Transport. Aceasta presupune deblocarea de urgență a tuturor precondițiilor de demarare a proiectelor care nu sunt începute (de ex. exproprieri, studii, contracte) și execuția următoarelor proiecte cu finanțarea alocată pentru 2016, aflate în implementare sau gata de a fi lansate:

Nr. Crt. Denumire proiect Valoare mil. lei
1 Autostrada Lugoj – Deva 348
2 Autostrada Sebeș – Turda 247
3 Autostrada Cp.Turzii – Ogra – Tg.Mureș 230
4 Autostrada Transilvania 449,8
Total general 1274,8
Nr. Crt. Denumire proiect Valoare mil. lei
1 Modernizare CF Sighișoara – Coșlariu – Simeria 542
2 Modernizare CF km. 614 – Gurasada – Simeria 348
3 Modernizarea căii ferate Brașov – Sighișoara 887
Total general 1777
Nr. Crt. Denumire proiect Valoare mil. lei
1 Magistrala M5: Dr. Taberei – Eroilor (11.5 km tunel + 10 stații) 588
2 Magistrala M4: Parc Bazilescu – Străulești (2.1 km tunel + 2 stații) 270
3 Magistrala M6: 1 Mai – Aeroport Henri Coandă *
Total general 858
Total infrastructură transport 3909,8
* proiectul de magistrală M6 va putea fi introdus în buget la prima rectificare, în funcție de termenele de finalizare a procesului de achiziție publică

Alocarea bugetară pe proiectele de infrastructură de transport va putea fi suplimentată printr-un mecanism deja convenit cu Ministerul Finanțelor Publice, în funcție de ritmul de derulare a lucrărilor. Astfel, guvernul s-a asigurat că, în condițiile devansării de lucrări sau a unui ritm mai alert de realizare, vor exista fondurile disponibile pentru a nu se ajunge la blocaje financiare.

Apărare – prioritate într-un context global de securitate dificil

Prioritatea guvernului în domeniul apărării și siguranței naționale este respectarea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE și din parteneriatele strategice la care România este parte. Aproape de granițele noastre sunt vremuri tulburi. Guvernul asumă decizia Consiliul Suprem de Apărare a Țării de creștere graduală a bugetului alocat apărării la 2%, până în 2017 – promisiunea noastră ca țară, atunci când am intrat în NATO. România este o țară care își va ține promisiunile, atât față de cetățenii ei, cât și față de partenerii ei. De aceea, se vor aloca acum sume suplimentare pentru bugetul de apărare (1,3 mld. lei).

Investiții în dezvoltarea locală – depolitizare și obiectivizare a finanțării

Un element cheie al politicii guvernului este, în general, impulsionarea investițiilor publice, ca factor de creștere economică și dezvoltare. Față de execuția bugetară estimată pe 2015, în care investițiile nu au reușit să depășească 4,7% din PIB, în special din rațiuni de lipsă de proiecte finanțabile, pentru anul 2016 alocarea este de 5,1%, fiind bazată pe o capacitate sporită de impulsionare a proiectelor relevante, care să asigure o execuție totală a acestei linii importante de buget.

De remarcat faptul că, pe lângă creșterile menționate mai sus, acest buget reușește să seteze o ambiție sporită în zona dezvoltării locale, unde alocarea pentru investiții este semnificativ mai mare (+2 mld. RON) față de limitele bugetare trasate ca propunere de fostul guvern. Acest demers reprezintă, de fapt, intenția guvernului actual de a nu mai avea două Românii, de a nu lăsa în urma pe nimeni, ci de a îmbina creșterea economică inteligentă cu o coeziune socială care să ne facă să ne simțim membrii aceleiași comunități. Prin urmare, avem o politică, dar și un buget care încearcă să unească, nu să dezbine.

Dincolo de asta, diferențiatorul în politica actualului guvern și totodată angajamentul pe care acesta și-l asumă este prioritizarea obiectivă a proiectelor de investiții, în baza analizelor efectuate împreună cu Banca Mondială în ultimii doi ani și a criteriilor stabilite pentru asta. Fondurile vor ajunge acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare, către acele persoane care au cu adevărat nevoie de ele. Nevoile se cunosc, sunt bine evidențiate în analizele menționate și se știe de obligația de a face ”mai mult cu mai puțin”. Tocmai de aceea, o fundamentare corectă, pragmatică și transparentă va sta la baza tuturor proiectelor finanțate din bugetul de stat.

Bugetul pe 2016 – al României și nu al guvernului

Bugetul este construit pe ideea că statul va oferi un set de bunuri și servicii publice care vor crea premisele de dezvoltare la care sectorul privat și cetățenii să poată adera și contribui. Până la urmă, statul, prin bugetul pus la dispoziție de plătitorii de taxe, poate doar impulsiona creșterea economică, dar nu se poate substitui sectorului privat, care generează această creștere.

Este important de precizat că o premisă de bază a construcției bugetare este deschiderea și determinarea actualului guvern de a colabora mai bine cu sectorul privat.

Este vital ca sectorul privat să fie solidar cu exercițiul bugetar pe 2016, poate în premieră în societatea românească de după 1989. Până la urmă, prin respectarea Codului Fiscal recent aprobat și a reducerilor fiscale aferente (TVA, dividende etc.), guvernul a lăsat sectorului privat gestiunea unor sume de cca. 10,2 mld. lei, reprezintând echivalentul relaxării fiscale. Acest guvern nu privește sectorul privat doar ca pe o masă inertă de contribuabili, ci are încredere în capacitatea de mobilizare a mediului de afaceri, a mediului antreprenorial, pentru construcția unui proiect de țară coerent.

În mod similar, cetățenii trebuie să privească bugetul public ca fiind o resursă limitată, la care ei au contribuit cu încredere, pentru avea o țară mai bună. Banii din buget nu sunt banii guvernului sau ai vreunui ministru. Banii din buget reflectă contribuții care trebuie valorizate și folosite cu chibzuială, pentru interesul comun al societății. De aceea, nu doar guvernul trebuie să fie un bun gospodar, dar și toți românii trebuie să se gândească cum pot menaja risipa de resurse.

Consultare și transparență

În ultimele zile, în limita strânsă de timp avută la dispoziție de la investire și până la data limită cerută de parlament pentru primirea Proiectului de Buget 2016, guvernul a creat un cadru de consultare cu cetățenii și societatea civilă prin intermediul nou-creatului Minister pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Peste 150 de cetățeni, ONG-uri, firme private și chiar reprezentanți ai administrației publice locale au transmis guvernului opinii și puncte de vedere extrem de diverse referitoare la buget și nu numai. Sugestiile au fost atent analizate, iar cele pertinente au fost luate în calcul de guvern în discuțiile preliminare adoptării bugetului. Celelalte puncte de vedere au fost, în marea lor majoritate, păstrate ca reflecții utile pentru direcțiile de dezvoltare a României pe viitor.

Acest proces de consultare, evident, perfectibil sub aspect organizatoric, este în linie cu dorința deja exprimată de guvern, de a stimula interesul cetățenilor pentru Buget și de a nu pierde contactul cu societatea, prin izolarea într-un turn de fildeș.