CNAS anunță condițiile în care asigurații pot beneficia de vaccinuri pe bază de prescripție electronică

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 11 octombrie 2024, 17:44

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat condițiile în care asigurații pot beneficia de vaccinuri pe bază de prescripție electronică utilizată în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Categoriile de populație care beneficiază de prescrierea, eliberarea şi decontarea în regim de compensare a medicamentelor imunologice folosite pentru producerea imunităţii active sau pentru prevenirea unor boli transmisibile sunt următoarele:

– de vaccin gripal beneficiază persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 45 de ani până în 65 ani, fără boli cronice, copii cu vârsta între 6 luni şi 19 ani, femeile gravide, persoane cu vârsta cuprinsă între 19 ani şi 65 ani, cu boli cardiovasculare cronice, boli respiratorii cronice, boli renale cronice, boli hepatice cronice, boli neurologice cronice, boli metabolice, boli oncologice, boli autoimune, malformaţii congenitale, obezitate, asplenie sau în pregătirea efectuării splenectomiei, infecţie HIV/SIDA, terapie imunosupresoare, transplant, imunosupresie congenitală, persoane cu vârsta de peste 65 de ani, personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar;

– de vaccin pneumococic copiii cu vârsta până în 19 ani născuţi înainte de 1 noiembrie 2017, persoane cu vârsta între 19 şi 65 de ani, cu infecţie HIV/SIDA, asplenie sau în pregătirea efectuării splenectomiei, siclemie, boli respiratorii cronice, boli renale cronice, implant cohlear, displazii congenitale ale urechii interne, fistule de lichid cefalo-rahidian, boli oncologice, terapie imunosupresoare, transplant, imunosupresie congenitală, drenaj ventricular extern, diabet zaharat, boli cardiovasculare, hepatopatii cronice, leucemii, limfoame, mielom multiplu, persoane cu vârsta peste 65 de ani, personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar;

– de vaccin meningococic persoane cu vârsta între 6 săptămâni şi 65 de ani, cu infecţie HIV/SIDA, asplenie sau în pregătirea efectuării splenectomiei, siclemie, implant cohlear, displazii congenitale ale urechii interne, fistule de lichid cefalo-rahidian, boli oncologice, terapie imunosupresoare, transplant, imunosupresie, deficienţe persistente de componente ale complementului, pacienţi care primesc recomandarea de tratament cu inhibitori de complement (anticorpi monoclonali umanizaţi), de exemplu pacienţii cu hemoglobinurie paroxistică nocturnă (HPN), sindrom hemolitic uremic atipic (SHUa), miastenia gravis generalizată (MGg) şi tulburare din spectrul neuromielitei optice (TSNMO), persoane cu vârsta peste 65 de ani;

– de vaccin papilomavirus (HPV) femei cu vârsta între 19 ani şi 45 de ani, persoane cu vârsta între 11 ani şi 19 ani;

– de vaccin diftero-tetanopertussis (tuse convulsivă) gravide (se recomandă vaccinarea cu vaccin combinat difteric-tetanic-pertussis acelular – dTpa, adsorbit), rapel la fiecare 10 ani de la doza anterioară, pentru adulţi, persoane cu transplant medular/de celule stem hematopoetice, persoanele fără titru detectabil de anticorpi (IgG) antipertussis, aflate în anturajul apropiat al pacienţilor cu transplant;

– de vaccin hepatitic B persoane dializate nevaccinate înainte de 1995 sau pacienţi dializaţi cronic care necesită doze booster documentate serologic, persoane cu infecţie HIV/SIDA, persoane cu transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, persoane care beneficiază de terapie imunosupresoare, contacţii direcţi ai cazurilor confirmate cu hepatită B, persoane cu hepatopatii cronice – hepatită C, ciroză, ficat nonalcoolic, hepatită autoimună, nivel persistent al ALT/AST de 2 ori mai mare decât normalul, persoane cu asplenie, persoane din grupa de vârstă 19 – 59 de ani cu diabet zaharat, pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani recomandarea rămâne la latitudinea medicului curant, persoane cu boli ereditare predispozante pentru ciroza hepatică boala Wilson, deficit de alpha-1 antitripsină, hemocromatoză, personal de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar nevaccinat sau cu nivel al Ac antiHBs mai mic de 10 UI, după 3 doze de vaccin hepatitic B;

– de vaccin varicelic persoanele fără titru detectabil de anticorpi (IgG) anti virus varicelic, aflate în anturajul apropiat al pacienţilor cu transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană;

-de vaccin rujeolic, rubeolic, urlian persoane cu transplant medular, contacţii fără titru detectabil de anticorpi (IgG) anti virus rujeolos şi/sau anti virus rubeolos şi/sau anti virus urlian ai persoanelor cu transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.

„Aceste vaccinuri sunt cuprinse în sublista E de medicamente compensate, în secţiunea E1 pentru cele compensate 50% din preţul de referinţă şi în secţiunea E2 pentru cele compensate 100% din preţul de referinţă”, menţionează CNAS.

Administrarea vaccinurilor din sublista E se efectuează de medicii vaccinatori (medici de familie, epidemiologi, de boli infecţioase, pediatri sau medici din orice altă specialitate care au un atestat de vaccinologie) sau de farmaciştii vaccinatori în cazul vaccinului gripal. Lista farmaciilor în care poate fi administrat vaccinul gripal este disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătăţii, conform CNAS.

Redactor – Daniel Țăndăreanu

CNAS: Se menţin măsurile de limitare a răspândirii infecţiei cu noul coronavirus

Publicat de Doina Sirbu, 14 mai 2020, 17:46

Prescripţiile la distanţă se vor păstra şi după data de 15 mai, iar medicii de familie pot prescrie în continuare pentru pacienţii cronici inclusiv „medicamentele restricţionate” din Lista de medicamente compensate şi gratuite care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, prevede o ordonanţă de urgenţă privind acordarea şi decontarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale adoptată joi de Guvern.

Potrivit unui comunicat de presă al CNAS, până la data de 30 septembrie 2020, consultaţiile medicale acordate în asistenţa medicală primară şi ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, pot fi acordate şi la distanţă, utilizând orice mijloace de comunicare.

„Consultaţiile medicale la distanţă se acordă cu încadrarea în numărul maxim de 8 consultaţii pe oră. De asemenea, se păstrează prescripţiile la distanţă, iar medicii de familie pot prescrie în continuare pentru pacienţii cronici inclusiv medicamentele restricţionate din Lista de medicamente compensate şi gratuite care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Începând cu data de 15 mai, se menţin şi mare parte din reglementările privind modalitatea de acordare a concediilor medicale care au fost valabile pe perioada stării de urgenţă, până la data de 30 septembrie 2020”, se arată în comunicat.

CNAS precizează că persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate pentru care a fost instituită măsura de carantină ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu COVID-19 beneficiază de concedii şi indemnizaţii pentru carantină, indiferent de locul în care aceasta se instituie.

„Certificatele de concediu medical se eliberează de către medicii de familie după ultima zi a perioadei de carantină, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei de carantină. Certificatele de concediu medical eliberate se pot transmite de către medicii curanţi către persoanele asigurate, respectiv de către persoana asigurată către angajatori/case de asigurări de sănătate şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă”, arată aceeaşi sursă.

Conform OUG, în bugetul FNUASS vor fi alocate sume suplimentare pentru decontarea cu prioritate a concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină, indiferent de locul în care aceasta se instituie, respectiv instituţionalizată, la o locaţie declarată de către persoana carantinată sau prin izolare, ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu COVID-19, precum şi pacienţilor diagnosticaţi cu infecţia COVID-19.

„Am considerat necesară prelungirea acestor măsuri pentru a limita pe cât posibil deplasarea la furnizori sau la casele de asigurări de sănătate a asiguraţilor care au nevoie de diverse documente în vederea accesării serviciilor medicale necesare, precum şi pentru a asigura distanţarea socială şi, implicit, siguranţa pacienţilor. Tot în acest sens, este necesară şi menţinerea valabilităţii unor documente pentru anumite perioade, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice”, a declarat preşedintele CNAS, Adela Cojan, citată în comunicatul de presă.

De asemenea, toate serviciile medicale şi farmaceutice vor fi acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate până la data de 30 iunie 2020, fără să fie necesară utilizarea cardului naţional de sănătate, iar după data respectivă va fi menţinută această reglementare până la 30 septembrie 2020 pentru serviciile acordate în medicina primară şi ambulatoriul de specialitate.

„Pentru serviciile medicale acordate în unităţile sanitare cu paturi şi de către furnizorii de investigaţii paraclinice, de îngrijiri medicale la domiciliu, de îngrijiri paliative la domiciliu, de servicii stomatologice, de dispozitive medicale sau de medicamente va fi realizată o evaluare în urma căreia se va stabili dacă va fi oportună introducerea, după data de 30 iunie, a obligativităţii utilizării cardului naţional de sănătate”, afirmă sursa citată.

Totodată, casele de asigurări de sănătate decontează toate serviciile de dializă efectiv realizate, cu încadrarea în numărul de bolnavi prevăzut la nivel naţional până la data de 30 iunie 2020, urmând a fi evaluată situaţia pe acest tip de servicii medicale, pentru a stabili dacă această măsură necesită să fie implementată în continuare.

Actul normativ aprobat joi mai prevede şi că serviciile medicale şi medicamentele pentru tratarea cazurilor COVID-19 şi complicaţiile acestora se acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate până la data de 30 septembrie 2020.

Sursă – AGERPRES / Foto – unsplash.com