Despre invitatul de astăzi al Poveștilor din Dobrogea, Alex Ștefănescu spunea în Istoria Literaturii Române Contemporane: „Ovidiu Dunăreanu este un prozator foarte talentat și matur, un stilist care nu scrie, ci montează cuvintele în frază, asemenea unor pietre prețioase într-un colier”.
În minutele următoare aflați cum „Specificul dobrogean se integrează specificului național, el reprezentând partea solară a arhitecturii noastre sufletești”, după cum afirmă Ovidiu Dunăreanu, proaspăt ales președinte al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea.
AUDIO | Cercetătorul Emil Țîrcomnicu, invitat la Povești din Dobrogea
Cercetătorul Emil Țîrcomnicu a vorbit despre memoria, tradiția și graiul aromânilor și meglenoromânilor.
Publicat de Doina Sirbu,
10 noiembrie 2024, 11:55 / actualizat: 10 noiembrie 2024, 17:03
„Închide ușa, închide gura” sunt expresii folosite de aromânii din Albania în perioada comunistă și în anii în care s-au aflat sub dominație musulmană. În prezent, se recunosc doar după aceste expresii.
Graiul aromân rezistă cel mai bine încă, în România și Grecia, chiar dacă satele nu mai sunt rezervoare de populație aromână, din anii 1960-1970, atunci când a început industrializarea și s-au mutat la orașe. Preocupat de studierea aromânilor din afara României, Emil Țîrcomnicu, cercetător în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” din București a realizat o serie de cercetări în teren, în Albania, Grecia, Macedonia de Nord și Bulgaria. Ultima cercetare pe care a coordonat-o referitoare la aromâni și meglenoromâni a fost realizată în județul Tulcea și se numește: „Lecturi vizuale” etnologice la aromânii și meglenoromânii din România-județul Tulcea. La „Povești din Dobrogea”, ascultați astăzi un interviu realizat de Liliana Fustanela cu cercetătorul Emil Țîrcomnicu despre memoria, tradiția și graiul aromânilor și meglenoromânilor.
La ”Povești din Dobrogea” o cunoaștem astăzi pe poeta Ecaterina Marga din Constanța care tocmai și-a lansat cel de-al cincilea volum de sonete intitulat ”Prea tânărului Will”.
Vă propunem un dialog despre pasiunea pentru poezie și despre actualul peisaj literar românesc și dobrogean.
Constănțean „adoptat”, artist, dar și om de afaceri, Mihai Trăistariu se mândrește cu realizările sale. Vorbește cu pasiune despre momentele pe care le-a trăit, iar unul dintre ele este participarea concursul Eurovision din anul 2006.
O perioadă importantă în cariera sa a fost marcată de trupa Valahia. De câțiva ani, Mihai Trăistariu se implică și în afaceri, iar unul dintre domeniile în care activează este turismul de pe litoral, însă deține și o academie de muzică, dar planurile lui nu se opresc aici.
Biolog și coautor al cărții „Bivuacuri sub semilună”, dr. Răzvan Popescu-Mirceni, director coordonator al Societăţii de Explorări Oceanografice şi Protecţia Mediului Marin Oceanic Club din Constanţa, deschide mereu în expunerile sale calea spre o lume inedită și plină de mistere: lumea mută, dar extrem de spectaculoasă a faunei și florei, a naturii în ansamblu și a fenomenelor prin care ea se manifestă.
De-a lungul timpului s-a implicat în expediții științifice, unele conduse chiar de el, și a avut numeroase colaborări de studiu cu institute științifice prestigioase din țară și străinătate.
Nu în ultimul rând, invitatul nostru este o prezență care militează constant pentru educație ecologică și pentru o relație sănătoasă, fundamentată pe respect, cu mediul înconjurător.
În acest context, veți afla, de pildă, că deși Greenpeace România susţine că exploatarea gazelor offshore și în special proiectul Neptun Deep reprezintă o ameninţare pentru Marea Neagră şi litoral, biologul Răzvan Popescu-Mirceni afirmă că platformele din Marea Neagră au efecte benefice asupra vieții subacvatice. Concluzia vine după studii îndelungate:
„Ei bine, vă spun că am găsit niște structuri recifale artificiale pline de viață, care se întind pe toată coloana de apă. Acolo avem niște stocuri piscicole absolut impresionante. Dacă, spre exemplu, apare o pată de hidrocarburi, o poți vedea imediat, o identifici. Iar sistemele satelitare ale lui Copernicus sunt capabile să-ți spună exact unde este pata și poți să vezi și care este sursa. Ne-am uitat și acolo, nu am înregistrat niciun fel de evenimente, să le spunem de genul ăsta.”
