Microplasticele pătrund adânc în organismele peştilor (studiu)

Publicat de Doina Sirbu, 18 iulie 2024, 13:22

Omniprezente în mediu, microplasticele pătrund adânc în organismele peştilor, ajungând în număr mare în fileurile pe care le consumăm, relevă un studiu canadian publicat miercuri şi realizat în apropiere de Toronto, informează AFP.

Analizând 45 de peşti de apă dulce dintr-un lac aflat într-o zonă urbană şi industrială din estul canadian, cercetătorii de la Universitatea din Toronto şi de la Ministerul Mediului al provinciei Ontario au constatat că aceştia conţineau în medie 138 de microplastice per exemplar, de 17 ori mai mult decât estimările studiilor anterioare.

Ei au stabilit, de asemenea, că fiecare file de peşte conţinea în medie 56 de particule de microplastice, se arată în studiul publicat în revista Environmental Health Perspectives.

„Am fost surprinsă, puţin descurajată chiar”, a mărturisit cercetătoarea principală Madeleine Milne, care dorea „să pună în evidenţă faptul că microplasticele pot pătrunde în fileuri”, partea din peşte pe care o consumăm cel mai mult.

Aceşti poluanţi, dintre care unii au fost descoperiţi până în Antarctica, sunt rezultatul degradării fizice şi chimice a unor obiecte a căror descompunere durează sute de ani.

De cele mai multe ori invizibile cu ochiul liber, aceste particule sunt formate din polimeri şi alţi compuşi toxici având dimensiuni cuprinse între 5 mm şi o miime de milimetru.

Impactul lor, în special asupra sănătăţii oamenilor care le consumă, a fost studiat doar de la începutul anilor 2000, însă este încă puţin cunoscut şi necesită cercetări suplimentare, potrivit unui raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

„Am observat, de asemenea, multe particule de cauciuc (…) care provin probabil din uzura anvelopelor de-a lungul timpului”, a adăugat Madeleine Milne.

„Este important ca oamenii să fie conştienţi de gradul de contaminare a diferitelor alimente pe care le consumă”, a completat cercetătoarea, subliniind necesitatea unei analize geografice la scară largă, în special în apropierea surselor de microplastice.

Mai multe studii au arătat că aceste particule pot avea diverse efecte nocive asupra peştilor, în special efecte negative asupra creşterii, dar şi asupra ratelor de reproducere şi supravieţuire.

Sursă: AGERPRES / Redactor online: Doina Sîrbu / Foto: unsplash.com

MANGALIA: Zona de plajă poluată cu hidrocarburi rămâne închisă – update

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 29 august 2018, 19:04 / actualizat: 30 august 2018, 10:13

Zona de plajă din Mangalia, poluată cu reziduuri petroliere, la începutul săptămânii, rămâne închisă şi este permanent monitorizată de instituțiile specializate.

Aproximativ 12 tone de deșeuri petroliere în amestec cu nisip au fost strânse de pe plajă, iar pe linia țărmului s-a aplicat material absorbant pentru curăţarea apei de irizațiile de hidrocarburi.

Specialiștii au luate probe de apă, din sectorul afectat, a căror analiză va stabili sursa poluării, iar Autoritatea Navală Română  a demarat cercetările pentru găsirea vinovatului.

• CITEŞTE şi: Poluare cu hidrocarburi la Mangalia. ABADL a intervenit pentru neutralizarea fenomenului

A fost anunţată şi Garda de Mediu. Din primele verificări se presupune că este vorba despre o poluare cu hidrocarburi a apei care a fost adusă la mal de curenţii marini, cel mai probabil de la nave, spune purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Constanța, Adina Staicu.

„Au fost luate probe de apă şi urmează să se stabiliească cu exactitate natura poluării, iar porţiunea de plajă din Mangalia, afectată de poluare, a fost închisă şi va fi redeschisă pentru turiști după efectuarea analizelor probelor de apă și înlăturarea efectelor produse de poluare pentru siguranța acestora. În urma intervenţiei rapide a angajaților Sistemului de Gospodărire a Apelor Constanţa au fost strânse aproape 12 tone de material poluant în amestec cu nisip, care au fost ridicate de o firmă specializată pentru neutralizare”, a mai declarant Adina Staicu.

Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă  Dobrogea – Litoral au dat, la rândul lor, asigurări că ţin sub observaţie situaţia de la Mangalia. ABADL conlucrează cu celelalte instituţii specializate pentru descoperirea poluatorului, dar şi pentru a redeschide porţiunea de plajă în cel mai scurt timp posibil.

UPDATE:
Căpitania Portului Constanța a inspectat 3 nave care au sosit anterior și au tranzitat zona prin apele maritime româneşti, respectiv, navele, Golden Endurer – pavilon Hong Kong, NY Trader I – pavilon Filipine şi Great 61- pavilion Singapore, concluzionând ca niciuna nu reprezinta sursa de poluare.

Prin Serviciul „CleanSeaNet” al EMSA si AIS (Automatic Identification System), au fost identificate 2 nave care pot constitui, deasemenea, potentiale surse ale poluarii in cauza si in acest sens s-a transmis catre autoritatile din porturile de destinatie, respectiv, Poti-Georgia si Samsun-Turcia, solicitări de verificare a acestora când ajung la destinaţie.

Urmeaza sa se faca verificari asupra navei-tanc Alpine Confidence, care a plecat din Portul Constanta pe 26.08.2018 si care in 24 de ore s-a aflat intre porturile Constanta si Mangalia (parcurgand o distata foarte scurta). In prezent nu se cunoaste portul de destinatie a acesteia insa drumul acesteia este monitorizat permanent. La momentul cand nava va acosta autoritatea statului respective va fi contactata de noi pentru a fi controlata.

Marea Neagră e tot mai … albastră!

Publicat de , 11 iunie 2016, 13:18

Marea Neagră nu mai este atât de … neagră, ba chiar a căpătat nuanţe azurii! Există, însă, o explicaţie ştiinţifică pentru această schimbare.

„În ultimii ani s-a observat, predominant, în fitoplanctonul apelor de la litoralul românesc un tip de algă care reflectă într-un anumit fel lumina solară și, din această cauză, uneori, apele marine par mai albastre, chiar turcoaz. Pe de altă parte, a crescut și transparența, care se reflectă în dezvoltarea, uneori, excesivă a algelor macrofite, care au nevoie de lumină solară”, a declarat, pentru Radio Constanța, Tania Zaharia, director adjunct al Institutului de Cercetare și Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanţa.

Indiferent de culoarea mării, spun specialiștii, o problemă stringentă rămâne poluarea.