Credincioșii musulmani sărbătoresc Kurban Bayram (sărbătoarea sacrificiului). Tradiții și obiceiuri
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 23 iunie 2023, 12:16
Timp de patru zile în perioada 28 iunie si 2 iulie 2023, musulmanii din întreaga lume sărbătoresc Kurban Bayram (sărbătoarea sacrificiului).
Cunoscută în tradiţia islamică şi sub denumirea de sărbătoarea a sacrificiului, Kurban Bayramul este marcat în luna Zilhigge, ultima din calendarul islamic. Aceasta mare sărbătoare comemorează, anual, gestul religios al Profetului Ibrahim, care a vrut sa-şi sacrifice fiul ca semn al dragostei faţa de Allah.
În limba arabă sărbătoarea sacrificiului mai este denumită „Eid-al-Adha”, alături de „Eid al-Fitr”- sărbătoarea de ramazan, reprezintă cele mai importante două sărbători din Islam. Deoarece calendarul islamic Hijri este un calendar lunar, anii sunt cu 11-12 zile mai scurti decât calendarul gregorian bazat pe soare. Din acest motiv, Eid al-Adha este sărbătorit cu 11-12 zile mai devreme în fiecare an. La fiecare 33 de ani, zilele de bayram corespund acelorași date.
Potrivit tradiţiei islamice în cele patru zile de Kurban Bayram credincioşii au obligaţia să sacrifice un batal, o oaie sau o vită. Sacrificiul constă în tăierea unui animal în zilele de sărbătoare a ofrandei, cu intenţia de respectare a cultului, pentru apropierea de Allah. Carnea astfel obţinută de la animalul sacrificat se împarte în trei părţi, astfel: prima parte va fi consumată de familia sa, a doua parte este dăruită prietenilor şi cunoscuţilor, iar a treia parte este oferită persoanelor cu posibilităţi materiale reduse.
Cuvântul „kurban, care are o gamă largă de sensuri în limba arabă, semnifică apropierea, atât materială, cât și spirituală de Allah. La fel si „sacrificiul” v.s.„jertfa” sunt făcute în numele lui Allah.
Astfel că, ziua debutează la geamie cu tradiţionala slujbă specifică acestei sărbători la care participă numai bărbaţii. Continuă cu mersul la cimitir, unde musulmanii îşi cinstesc morţii, copiii merg din casă în casă cu colindul, în timp ce gospodinele prepară mâncărurile tradiţionale din animalul proaspăt sacrificat. Copiii umblă din casă în casă, urând „Un Bayram fericit!” şi sărutând mâna celor în vârstă, colindul fiindu-le răsplătit cu dulciuri, nelipsite fiind, şi de această dată, baclavalele pregătite de gospodinele tătăroaice.
O altă latură importantă şi unul din cei cinci stâlpi ai credinţei islamice o constituie pelerinajul la Mecca, denumită Hac sau Haj. Anual, în perioada premergătoare Kurban Bayramulului musulmanii din întreaga lume efectuează pelerinajul Hajj. Pelerinaj reprezintă o procesiune religioasă anuală a musulmanilor spre Mecca, cel mai sfânt oraş al Islamului, precum şi o obligaţie religioasă pentru toţi credincioşii acestei religii monoteiste.
Conform perceptelor Islamului, orice musulman care are posibilitate financiară şi o bună stare de sănătate este obligat să efectueze măcar o dată în viaţă pelerinajul ritual la Mecca.
Această tradiţie a apărut în anul al doilea al erei Islamului (623), marcată de exilul Profetului de la Mecca la Medina, numită hijra (Hegira) – 622. La sfârşitul întregii procesiuni, pelerinii îşi rad părul din cap şi fiecare dintre ei sacrifică ritual un animal, de regulă o oaie sau o capră, după care urmează celebrarea sărbătorii Eid al-Adha (Sărbătoarea Kurban Bayram).
Marele pelerinaj de la Mecca este unul dintre cei cinci piloni ai islamului şi o datorie pe care toţi musulmanii apţi de muncă trebuie să o îndeplinească o dată în viaţă, dacă îşi permit. Hajj-ul este unul dintre cele mai mari adunări religioase din lume.
Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanţa / Foto: Ghiulsen I.Ismail / redactor online – Daniel Țăndăreanu