Subvențiile pentru recoltarea stufului din Delta Dunării, discutate în Parlament

Publicat de Adina Sîrbu, 23 ianuarie 2024, 07:21

Comisia de Agricultură din Senat a dat aviz favorabil propunerii legislative a USR de abrogare a unor prevederi din OUG 34/2013 prin care terenurile mlăştinoase şi stufărişurile au fost incluse în categoria pajiştilor.

Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului, a ținut să precizeze că plăţile prin APIA, solicitate ca urmare a cererilor depuse pentru recoltarea de stuf din Delta Dunării, nu se vor face dacă nu sunt îndeplinite toate regulile: „Ştiu că toate aceste măsuri nu au fost aprobate, nu se execută plăţi pentru un astfel de demers, nu numai pentru că a intervenit Parchetul European. Sunt nişte reguli în baza cărora se fac plăţile prin APIA pentru o astfel de activitate şi, atât timp cât nu există acele reguli îndeplinite, nu se vor face acele plăţi”.

USR îi acuză pe parlamentarii puterii că prin Legea 116/2023 care completează OUG 34/2013 „au transformat, din pix, luciul de apă din Delta Dunării în păşune şi astfel două firme apropiate de fiul lui Paul Stănescu (PSD) au cerut de la APIA subvenţii de 5 milioane de euro”.

„Biosfera Delta Dunării este o zonă protejată şi am citit cu foarte mare uimire punctul de vedere al guvernatorului Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, care spunea că aceste activităţi de recoltare a stufului nu pot să aducă decât un echilibru în Deltă. Zeci de ani, Delta Dunării a funcţionat foarte bine mersi, iar brusc are nevoie de o lege prin care firmele domnului Paul Stănescu pot să cureţe tot stuful de acolo, ca să existe un echilibru în Deltă! ”, a afirmat deputatul USR Diana Buzoianu, iniţiator al propunerii legislative.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a dispus, după apariția în presă a subiectului, efectuarea unei anchete de către Corpulde Control din minister și inspectorii Antifraudă, în vederea verificării legalităţii acordării acestui nou tip de subvenţii pentru recoltarea stufului din Delta Dunării.

Reamintim, două companii controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu şi un fost consilier al senatorului social-democrat încearcă să obțină peste 5 milioane de euro subvenţii din fonduri europene pentru recoltarea stufului din Deltă, după ce, anterior au obținut concesiunea pe aproape toate suprafețele cu stuf, iar printr-o lege din octombrie 2023, iniţiată de actualul ministru al Agriculturii, stufărișul a fost încadrat la pajiști. APIA a blocat plata subvenției, iar Parchetul European a cerut documente care să demonstreze legalitatea demersului. Cele două firme deţin permise de recoltare a stufului şi autorizaţie de mediu pentru comercializarea resursei, iar guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, a susținut că recoltatul stufului rămâne singura modalitate de asigurare a unui echilibru ecologic pentru suprafeţele umede din Rezervaţie.

Sursă: AGERPRES, RRA/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: pixabay.com

Macron i-a transmis lui Iohannis că Franţa o va susţine pe Koveși la conducerea Parchetului European

Publicat de Doina Sirbu, 19 iulie 2019, 18:26

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, o convorbire telefonică cu omologul său francez, Emmanuel Macron, prilej cu care acesta i-a transmis că Franţa va susţine candidatura Laurei Codruţa Kovesi la conducerea Parchetului European, informează Administraţia Prezidenţială.

„Cei doi omologi au abordat o serie de teme europene, cu accent pe candidatul pentru funcţia de procuror-şef european. În virtutea bunei colaborări şi a bunei înţelegeri între cei doi şefi de stat, preşedintele Emmanuel Macron i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis că va retrage candidatura domnului Jean-Francois Bohnert şi că o va susţine pe doamna Laura Codruţa Kovesi la conducerea Parchetului European”, adaugă sursa citată.

redactor online – Doina Sîrbu / sursă – AGERPRES

Laura Codruţa Kovesi, cele mai multe voturi în Comisia LIBE a Parlamentului European

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 februarie 2019, 12:34

Fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a obţinut miercuri cele mai multe voturi în Comisia LIBE a Parlamentului European, după audierile de marţi pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Parchetului European.

Laura Codruţa Kovesi a primit 26 de voturi, fiind urmată de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 22 de voturi, şi de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, a anunţat Comisia de libertăţi civile (LIBE) pe contul său de Twitter.

În votul de marţi din Comisia pentru control bugetar (CONT), Laura Codruţa Kovesi a primit 12 voturi, fiind urmată de Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, şi de Andres Ritter, cu un vot.

Laura Codruţa Kovesi, Jean-Francois Bohnert şi Andres Ritter au fost audiaţi marţi de comisiile reunite pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef european.

Propunerea celor două comisii va fi acum trimisă Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui PE, Antonio Tajani.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Sursa – Agerpres

Candidaţii pentru postul de procuror-şef european, audiaţi marţi în Parlamentul European

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 26 februarie 2019, 11:03

Candidaţii pentru primul post de procuror-şef european pentru infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene vor fi audiaţi, marţi, la Bruxelles, în comisiile pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, potrivit unui comunicat de presă al LIBE.

Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO) care se aşteaptă să fie operaţional până la sfârşitul anului 2020. Marţi după amiază, începând de la ora locală 15:30 (16:30 ora României), în timpul unei audieri publice organizate de LIBE, la care va participa şi Comisia pentru control bugetar (CONT), eurodeputaţii îi vor avea în faţă pe cei trei candidaţi selecţionaţi (în ordine alfabetică), Jean-Francois Bohnert din Franţa, Laura Codruţa Kovesi din România şi Andres Ritter din Germania.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Parchetul European va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în acest moment, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

La 8 iunie 2017, statele membre care participă la cooperarea consolidată privind crearea (EPPO) au convenit cu privire la legislaţia care stabileşte detaliile funcţionării şi rolul acestuia. În anumite condiţii, EPPO va avea autoritatea de a investiga şi de a urmări penal frauda la nivelul UE şi alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii. Acesta va reuni eforturile europene şi naţionale de asigurare a respectării legii, pentru a contracara fraudele îndreptate împotriva UE.

Parchetul European va funcţiona ca o structură colegială, formată din două niveluri. Nivelul central va fi format din procurorul-şef european, care va avea responsabilitatea generală a biroului. Nivelul descentralizat va fi alcătuit din procurori europeni delegaţi situaţi în statele membre, care vor fi însărcinaţi cu activitatea de zi cu zi a investigaţiilor şi urmăririlor penale în conformitate cu regulamentul şi cu legislaţia respectivului stat membru.

Nivelul central va monitoriza, va conduce şi va supraveghea toate investigaţiile şi urmăririle penale desfăşurate de procurorii europeni delegaţi, asigurând astfel o politică consecventă în materie de investigaţii şi urmărire penală în întreaga Europă. Deşi competenţa sa este limitată la statele membre participante, Parchetul European va coopera cu celelalte state membre ale UE neparticipante.

UE şi statele sale membre se confruntă uneori cu situaţii complexe, de exemplu, frauda care prejudiciază fondurile structurale ale UE sau frauda transfrontalieră la scară largă în domeniul TVA. În aceste cazuri, anchetatorii şi procurorii penali naţionali adesea nu dispun de instrumentele necesare pentru a putea acţiona rapid şi eficient la nivel transfrontalier. Parchetul European va remedia aceste deficienţe şi va consolida combaterea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, contribuind astfel la un buget al Uniunii mai puternic şi mai bine protejat.

Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.

Sursa – Agerpres