Statele membre ale Uniunii Europene (UE) se pregătesc ca săptămâna viitoare să scoată Bahreinl, Insulele Marshall şi Santa Lucia de pe lista neagră a paradisurilor fiscale adoptată de Uniunea Europeană, la doar trei luni după ce această listă a fost elaborată şi la aproximativ două luni după ce un prim lot de opt state au fost scoase de pe această listă, arată un document UE consultat de Reuters.
După cea de a doua revizuire, pe lista neagră a paradisurilor fiscale adoptată de Uniunea Europeană vor mai fi incluse doar şase jurisdicţii: Guam, Namibia, Palau, Samoa, Samoa Americană şi Trinidad-Tobago.
Însă această nouă reducere a listei ţărilor incluse pe lista neagră a paradisurilor fiscale va genera noi critici din partea europarlamentarilor şi a organizaţiilor nonguvernamentale care au criticat decizia adoptată la finele lunii ianuarie când a fost înjumătăţit numărul iniţial al statelor incluse pe lista neagră prin scoaterea a opt jurisdicţii (Panama, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Mongolia, Macao, Grenada şi Barbados).
Potrivit documentului UE consultat de Reuters, noua decizie de reducere a listei a fost luată de de un grup de lucru care include experţi în fiscalitate din cele 28 de state membre. Miniştrii europeni de Finanţe ar urma să aprobe propunerea grupului de lucru la reuniunea lor lunară care va avea loc la Bruxelles în data de 13 martie.
Toate ţările care au fost scoase de pe lista neagră au fost trecute pe aşa-numita „lista gri”, care cuprinde jurisdicţiile care s-au angajat să îşi îmbunătăţească practicile în materie de fiscalitate şi care fac obiectul unei supravegheri stricte.
Experţii europeni au avut nevoie de aproape un an pentru a evalua un număr de 92 de jurisdicţii din întreaga lume pentru ca în luna decembrie 2017 miniştrii de Finanţe din statele membre ale Uniunii Europene să anunţe că au adoptat o listă neagră a paradisurilor fiscale, care cuprindea 17 jurisdicţii din afara UE (Samoa Americană, Bahrain, Barbados, Grenada, Guam, Coreea de Sud, Macao, Insulele Marshall, Mongolia, Namibia, Palau, Panama, Saint Lucia, Samoa, Trinidad şi Tobago, Tunisia şi Emiratele Arabe Unite) care nu cooperează în probleme legate de fiscalitate.
Publicarea acestei liste era aşteptată cu nerăbdare după recentele scandaluri care au scos la iveală numeroase sisteme de evaziune fiscală, de la ”LuxLeaks” la finele lui 2014, ”Panama Papers” în luna aprilie 2016 şi ”Paradise Papers” în luna noiembrie 2017.
Un nou vapor cu probleme în Portul Constanţa.
Este vorba de nava Lady Didem, aflată sub pavilionul unui paradis fiscal, respectiv Panama.
Reprezentantul ITF România, Adrian Mihălcioiu, spune că marinarii sunt neplătiţi de 3 până la 6 luni şi nu vor să plece cu nava din port, până când nu le vor fi plătite salariile:
”Navigatorii la bord nu sunt plătiți, condițiile de viață sunt la limita de jos, salariile sunt foarte, foarte mici (între 300 și 700 de dolari – n.n.) și navigatorii deja au deschis un protest care a fost, deja, înregistrat la autoritățile portuare. Urmează să aștepte în Portul Constanța până când vor primi restanțele salariale”.
Marinarii sunt Turcia, Georgia, India şi Syria.
Trei dintre ei cer repatrierea, fie din cauza condiţiilor de la bord, fie pentru că le-a expirat contractul.
Cazul este utilizat de Federația Internațională a Transportatorilor pentru a critica folosirea pavilioanelor de complezență de către proprietarii de nave, pentru a reduce costurile la maximum fără să țină cont și de efectele adverse pe care le au aceste subterfugii fiscale asupra marinarilor.
Astfel, Federaţia Internaţională a Lucrătorilor din Transporturi (ITF) salută dezvăluirile de evaziune fiscală şi activităţi conexe găsite în Documentele din Panama în această săptămâna, în speranţa că această expunere va duce la o schimbare în climatul actual de aprobare tacită pentru acest tip de comportament social dăunător.
Secretarul General Stephen Cotton a spus: „Spălarea banilor, finanţarea terorismului şi evaziunea fiscală sunt toate practici clar inacceptabile şi în contradicţie cu agenda mişcării sindicale globale de justiţie socială şi economică pe care noi la ITF o promovăm prin munca noastră cu sindicatele transportatorilor din intreagă lume. De acelaşi interes pentru noi este şi evaziunea fiscală pe scară largă a întreprinderilor care au un impact direct asupra investiţiilor publice şi a serviciilor esenţiale.
„Li s-a permis multora dintre aceste activităţi să continue la vedere fără a fi luate măsuri minime împotriva acestor practici ale companiilor sau a indivizilor. Este adevărat că volumul de răspândire a crizei şi impactul acestor abuzuri financiare pe scară largă au fost puse în arena publică. Este totuşi timpul să se treacă şi la acţiuni hotărâte, că acela în care ITF a fost implicat de ani de zile pentru a stopa această lăcomie corporatistă.”
Cotton a continuat: „Luaţi că exemplu Campania noastră împotriva Pavilioanelor de
Complezenţă începută în 1948.”
„Înregistrarea unei nave sub un Pavilion de Complezenţă, când nava este deţinută într-o ţară şi înregistrată cu pavilion în alta, este de asemenea, un sistem de evaziune fiscal. Ca şi Pavilion de Complezenţă – cel mai mare din lume – Panama este, în esenţă un paradis fiscal ca şi multe din teritoriile Regatului Unit care au fost menţionate în aceste documente. Şi cine plăteşte preţul? Navigatorii, care sunt supuşi unor condiţii precare şi salarii mai mici, deoarece aceştia sunt la mila unui sistem care permite plata minimă şi achiziţionarea de forţă de muncă ieftină.
„ITF consideră că ar trebui să fie o” legătură reală” între adevăratul proprietar al unei nave şi pavilionul navei, în conformitate cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Dreptul pe Mare (UNCLOS). Registrele FOC fac mai dificil pentru sindicate, pentru părţile interesate din industrie şi public, să descopere armatorii/propietarii reali ai navelor.
„În multe cazuri, chiar registrele sunt diferite faţă de ţara de pavilion. Unele registre de transport FOC sunt în regim de franciză la companiile străine şi sunt, de asemenea, registre corporatiste. Registrul Liberian, al doilea ca mărime din lume, este administrat de către Registrul Liberian Internaţional şi Corporatist (LISCR), o companie deţinută şi operată în întregime în SUA.
„Campania ITF, convingând armatorii navelor sub pavilioane FOC să semneze contracte care să garanteze anumiţi termeni şi condiţii de lucru pentru echipaj şi urmărind aceasta printr-o reţea de inspectori, este singurul lucru pe care putem merge pentru a restabili echilibrul sistemului de evaziune fiscală FOC, şi să se recunoască costul uman pe care al are.”
Preşedintele ITF Paddy Crumlin a comentat: „Să ne uităm la Multinaţionala de petrol şi gaze naturale Chevron. ITF a făcut un raport anul trecut subliniind valoarea veniturilor fiscale care ar putea fi pierdute în Australia, prin intermediul unor sisteme complexe de schimbare a taxelor pe profit şi de evaziune fiscală a companiei. Suma este şocantă. Dezvăluirile din documentele din Panama care s-au adus în atenţia publicului sunt pentru acest tip de activitate, care dezavantajează în mod direct oamenii, se întâmplă peste tot în lume, în timp ce guvernele stau retrase şi nu reuşesc să îşi asume responsabilitatea pentru lacunele pe care le permit să continue.”
El a continuat: „În cazul în care Chevron şi alte companii multinaţionale ar plăti taxele pe care are trebui să le plătească, austeritatea nu ar fi o problema. Nu ne-am vedea nevoiţi să reducem fondurile pentru educaţie, transport public, asistenţă medicală. Aceste tipuri de incidente deliberate şi extreme de evaziune fiscală întâlnite în Panama sunt exemple ale modului în care puterea corporatistă evita obligaţiile sale faţă de societate, comunităţi şi muncitori. Suntem încântaţi că aceste incidente sunt acum luate în considerare mai larg într-un spaţiu public astfel încât acestea să poată fi investigate în mod corespunzător şi sperăm să vedem măsuri luate împotriva celor care au ignorat responsabilităţile în numele profitului”.
Mita pe care ar fi primit-o Radu Mazăre de la Avraham Morgenstern, intermediată de Elan Schwartzenberg printr-un offshore
Publicat de ,
8 aprilie 2016, 08:26
Documentele #PanamaPapers arată că Elan Schwartzenberg, acum anchetat pentru corupție, a înființat mai multe companii offshore la casa de avocatură Mossack Fonseca. Una dintre acestea, susțin procurorii DNA, ar fi intermediat mita primită de fostul primar Radu Mazăre de la constructorul israelian, Avraham Morgenstern, pentru contractul privind un cartier de locuințe sociale în Constanța, scrie Rise Project.
Procurorii DNA au dispus, în dosarul în care fraţii Radu şi Alexandru Mazăre au fost trimişi în judecată, disjungerea în vederea continuării cercetărilor faţă de Emilian (Elan) Schwartzenberg, se arată în rechizitoriul întocmit în cauză, transmite Agerpres.
Potrivit documentului, procurorii continuă cercetările faţă de Emilian Schwartzenberg sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la dare de mită, în vederea stabilirii justificării reale a tuturor transferurilor sumelor de bani primite de societatea sa de la două firme cipriote.
Procurorii anticorupţie arată în rechizitoriu că Schwartzenberg a acţionat ca un „liant” între omul de afaceri Avraham Morgenstern şi fostul primar al Constanţei.
De asemenea, DNA a dispus continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de spălare a banilor, cu privire la transferuri făcute de Radu şi Alexandru Mazăre, dare de mită, dar şi fals în declaraţii, referitor la declaraţiile de avere completate şi depuse de fraţii Mazăre în perioada 2013 – 2014.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată sub control judiciar pe Radu Mazăre, la data faptelor primar al municipiului Constanţa, pentru luare de mită şi fals în declaraţii. În acelaşi dosar a fost deferit justiţiei şi fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, pentru complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.
Al treilea inculpat din dosarul instrumentat de DNA este omul de afaceri Avraham Morgenstern, acuzat de săvârşirea infracţiunii de dare de mită.
Acuzaţiile au legătură cu programul de construire de locuinţe modulare grupate în campusul social „Henri Coandă”, lansat în anul 2011 şi aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.
Însă această nouă reducere a listei ţărilor incluse pe lista neagră a paradisurilor fiscale va genera noi critici din partea europarlamentarilor şi a organizaţiilor nonguvernamentale care au criticat decizia adoptată la finele lunii ianuarie când a fost înjumătăţit numărul iniţial al statelor incluse pe lista neagră prin scoaterea a opt jurisdicţii (Panama, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Tunisia, Mongolia, Macao, Grenada şi Barbados).
