O nouă grupă de ofiţeri de marină a început cursul de pilot de elicopter

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 6 martie 2019, 15:46

O grupă de şapte ofiţeri de marină, din promoţiile 2014-2017 ale Academiei Navale Mircea cel Bătrân, a început cursul de formare ca pilot de elicopter la Baza Aeriană de Instruire şi Formare a Personalului Aeronautic de la Boboc, informează un comunicat de presă al Statului Major al Forţelor Navale (SMFN).

Conform sursei citate, acesta este cel de-al doilea proiect major de instruire şi licenţiere a ofiţerilor de marină pentru a deveni piloţi de elicopter, după cel derulat în perioada 2005-2007.

‘În noiembrie 2005, ideea pregătirii ofiţerilor de marină ca piloţi de elicopter a fost privită cu ceva scepticism, neexistând precedent în formarea piloţilor pentru Grupul de Elicoptere al Forţelor Navale Române (FNR) pe filieră indirectă, dar după şapte luni de pregătire intensă, cei opt marinari militari şi-au luat brevetul de pilot, continuându-şi apoi instruirea practică pe elicopterul Puma Naval’, se arată în comunicatul SMFN.

Reuşita programului şi nevoia de instruire a unor noi piloţi marinari pentru Grupul de Elicoptere a făcut ca, în 2019, peste 25 de aspiranţi şi locotenenţi din cadrul FNR să se înscrie la concursul pentru programul de formare al piloţilor, în urma testelor fiind declaraţi admişi în program doar şapte dintre candidaţi.

Cursul de formare a piloţilor navali este structurat pe trei module: pregătire teoretică, cu o durată de patru luni, timp în care cei şapte ofiţeri de marină vor trebui să acumuleze multe cunoştinţe teoretice din domeniul aeronautic; modulul de instruire în zbor pe elicopterul IAR 316 B (Alouette), cu 23 de ore pentru fiecare pilot şi, în final, modulul dedicat instruirii în zbor pe elicopterul IAR 330 Puma Socat, cu 63 de ore de zbor alocate fiecărui pilot.

La finalul acestui program, cei şapte piloţi vor începe la Tuzla pregătirea şi trecerea pe elicopterul IAR 330 Puma Naval, ultima etapă din procesul de formare a lor ca piloţi marinari.

Adrian Mihălcioiu – SLN: În cel mult 5 ani va fi nevoie de circa 50.000 de ofițeri de marină pe piața internațională

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 23 decembrie 2017, 11:53 / actualizat: 23 decembrie 2017, 14:39

Meseria de navigator este în continuare la mare căutare în România, iar o veste bună ar fi aceea că locurile de muncă în domeniu sunt departe de a se fi epuizat. La nivel mondial, se caută circă 15.000 de ofițeri, iar în anii următori cifra s-ar putea tripla, după cum afirmă liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), Adrian Mihălcioiu.

„Pentru funcțiile de ofițer sunt în jur de 15.000 de locuri disponibile, iar din 2022 situația se înrăutățește, adică vor fi în jur de 50.000 de ofițeri lipsă pe piața internațională, ceea ce înseamnă că va crește capacitatea de transport, va crește numărul navelor și navigatorii certificați nu sunt pe măsura creșterii capacității de transport“, spune președintele SLN.

Mihălcioiu afirmă că este o situație normală, dată fiind dezvoltarea continuă și accelerată a comerțului mondial. 90% din comerțul mondial se realizează pe mare, a mai adăugat Adrian Mihălcioiu.

„În România este foarte greu să ajungi ofițer. Este și foarte costisitor să devii ofițer de marină. Trebuie să faci o facultate, trebuie să faci o cadeție, pe care știm foarte bine, nu ai unde s-o faci, iar apoi trebuie să mergi în continuare la o companie să începi să faci acel training pe funcția de ofițer și să capeți experiență“, a continuat președintele SLN.

În prezent, în România sunt înregistraţi aproximativ 33.000 de marinari, dintre care 12.000 sunt plecaţi pe mare, a precizat liderul SLN și totodată reprezentantul ITF în România, Adrian Mihălcioiu.

Meseriile noilor parlamentari aleși

Publicat de Arantxa Catană, 18 decembrie 2016, 15:25

Dintre cei 465 de noi parlamentari, aleşi pe 11 decembrie, cei mai mulţi sunt ingineri – 134, urmaţi de economişti şi de jurişti.

Procentual, inginerii reprezintă 28% din noul Parlament, economiştii – 21%, iar juriştii 19%.

Procente asemănătoare se regăseau şi în mandatele anterioare ale legislativului.

Printre noii parlamentari mai sunt istorici, jurnalişti, politologi, ofiţeri de marină, sociologi, precum şi un coregraf, un traducător şi trei artişti.

Mulţi parlamentari activează în domeniile în care au pregătire, însă unii s-au declarat şomeri sau casnici.

Printre noii parlamentari sunt şi cinci pensionari.