După ce în urmă cu un an a străbătut peste 600 km într-o inedită caravană pentru promovarea educației, anul acesta, Raluca Ciulei merge din nou la pas, de data aceasta având o țintă și mai ambițioasă: 1 200 de kilometri pentru educație, străbătuți între Cluj-Napoca și Vama Veche.În perioada 11 mai – 9 iunie 2019 fosta sportivă de performanță parcurge 1.200 de kilometri pentru educație, între Cluj-Napoca și Vama Veche, pentru educație.
În drumul său, Raluca adună impresii de la copii și profesori despre ce și-ar dori aceștia să se schimbe în învățământul românesc, cât și despre exemple de bune practici, pe care mai apoi, împreună cu sugestii de posibile soluții să le prezinte Ministerului Educației și Guvernului.
Raluca a trăit 21 de ani în SUA, Elveția și Germania. A fost în clasamentul mondial la tenis de câmp. A studiat informatică, logică și știinte cognitive la facultatea lui Benjamin Franklin, University of Pennsylvania în Philadelphia, SUA. A studiat matematică la una dintre cele mai prestigioase universități din Elveția, ETH Zürich care a dat peste 20 de laureați ai Premiului Nobel, cel mai cunoscut fiind Albert Einstein. În vara lui 2017 s-a întors în România, unde desfășoară proiecte educaționale cu Asociația sa, Love for Life în România rurală. Misiunea proiectelor este “Niciun copil lăsat pe dinafară. Nicio comunitate rămasă în urmă.”
Academia Suedeză va anunţa vineri decizia sa în privinţa ceremoniei de atribuire a premiului Nobel pentru literatură pe anul 2018, potrivit directorului ei administrativ, în contextul în care instituţia este profund afectată de un scandal apărut în urma unor acuzaţii de viol şi agresiune sexuală formulate împotriva soţului poetei Katarina Frostenson, care şi-a anunţat de curând retragerea din acest prestigios for cultural, informează AFP şi DPA.
Contactată miercuri de jurnaliştii de la postul public de radio din Suedia (SR) în legătură cu anunţul de vineri despre o eventuală anulare sau amânare a ceremoniei de atribuire a premiului Nobel din acest an, Louise Hedberg, directorul administrativ al Academiei Suedeze, a confirmat că instituţia va da publicităţii o declaraţie oficială vineri, însă nu va organiza o conferinţă de presă.
Un comunicat de presă va fi difuzat „cât de curând posibil”, după o reuniune a membrilor academiei, a precizat ea.
Tot miercuri, DPA a anunţat că statul Academiei Suedeze a fost revizuit pentru a permite membrilor instituţiei să demisioneze.
Regele Carl XVI Gustaf, patronul Academiei Suedeze, a aprobat această modificare de statut, a precizat miercuri seară biroul de presă de la Palatul Regal din Stockholm.
Polemicile dintre academicienii suedezi au apărut la începutul lunii aprilie în legătură cu felul care instituţia trebuia să rezolve scandalul generat de acuzaţiile formulate împotriva unuia dintre membrii ei, poeta Katarina Frostenson, şi a soţului acesteia, Jean-Claude Arnault.
Opt membri nu mai sunt activi, inclusiv Sara Danius, prima femeie din istoria Academiei Suedeze, înfiinţată în 1786, care a condus instituţia în calitate de secretar permanent. Până miercuri, membrii Academiei Suedeze erau aleşi pe viaţă.
În urma revizuirii de miercuri a statutului academiei, orice membru care doreşte să părăsească acest for academic poate să demisioneze în scris, a precizat Palatul Regal.
De asemenea, vor fi consideraţi în mod automat demisionari acei membri care nu au luat parte timp de doi ani la activităţile desfăşurate de academie.
Regele Carl XVI Gustaf „a urmărit evenimentele recente cu o mare îngrijorare”, a precizat comunicatul Palatului Regal din Stockholm, care a subliniat nevoia „de a restaura capacitatea Academiei Suedeze de a funcţiona şi de a restaura încrederea publicului în această instituţie”.
Instituţia suedeză se află într-o situaţie de criză din luna noiembrie, după ce cotidianul suedez Dagens Nyheter a publicat mărturiile unui grup de 18 femei care afirmă că au fost agresate şi hărţuite sexual de Jean-Claude Arnault, soţul academicienei Katarina Frostenson, care şi-a anunţat recent retragerea din forul academic. Jean-Claude Arnault a negat acuzaţiile formulate împotriva lui.
Katarina Frostenson, de asemenea, a fost acuzată că nu a dezvăluit public faptul că era coproprietară a unui centru cultural deţinut de soţul ei şi care primise fonduri consistente din partea Academiei Suedeze.
De atunci, opt dintre cei 18 membri ai instituţiei, inclusiv Sara Danius, au anunţat în ultimele săptămâni că au luat decizia de a părăsi Academia Suedeză.
Fostul statut al instituţiei nu permitea celor 18 membri aleşi pe viaţă să demisioneze, însă ei puteau să renunţe la atribuţiile lor.
În urma retragerilor recente, numărul membrilor activi în cadrul instituţiei a ajuns la 10.
Or, fostul statut impunea prezenţa a cel puţin 12 membri activi. Statutul Academiei Suedeze putea fi modificat doar de regele Carl XVI Gustaf, care, înainte de anunţul de miercuri, declarase deja că urma să aprobe o astfel de modificare.
Scandalul în care este prinsă instituţia suedeză a ţinut prima pagină a ziarelor din lumea întreagă, care au lansat o serie de speculaţii despre amânarea cu un an a ceremoniei de înmânare a premiului Nobel pentru literatură din 2018. Acest trofeu literar a revenit anul trecut scriitorului britanic de origine japoneză Kazuo Ishiguro şi în 2016 cântăreţului american Bob Dylan.
Decernarea premiului Nobel pentru literatură, însoţit în prezent de un cec în valoare de 9 milioane de coroane suedeze (863.000 de euro), a fost anulată doar de şapte ori începând din 1901, anul înfiinţării acestor recompense prestigioase: în 1914 şi 1918, în 1935 şi, apoi, în 1940, 1941, 1942 şi 1943.
Decorația a fost acordată de către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic.
Prin medalia acordată, instituția își exprimă „întreaga apreciere pentru remarcabila activitate teologică și didactică prin care cultivați, cu har și erudiție, adevăratele valori și promovați pacea, toleranța și libertatea.”
Decorația a fost acordată în data de 25 martie, la București, cu prilejul lansării cărții „Hagada de Pesach”, redactată de către Marele Rabin Menachem Hacohen și de ing. Baruch Tercatin.
Părintele Profesor Emilian Cornițescu a urmat absolvit în anul 1965 cursurile Institutului Teologic de grad universitar din Bucureşti, cu teza de licenţă: „Profeții mesianice în cartea profetului Iezechiel”, urmate de cursuri de doctorat, între anii 1965-1968, la Secţia Biblică, specialitatea principală Arheologie biblică, Studiul Vechiului Testament şi Limba Ebraică.
În perioada 1974-1975, pr. Emilian Cornițescu a beneficiat de o bursă de studii la Universitatea Ebraică din Ierusalim, iar în data de 18 decembrie 1980, a obţinut titlul de Doctor în Teologie cu teza: Descoperirile arheologice din Ţara Sfântă în ultimii 50 de ani (1920-1970) şi raportul lor cu Vechiul Testament.
De la 1 octombrie 1975, a fost numit asistent titular la Secţia biblică, unde a coordonat seminariile de Noul şi Vechiul Testament, dar şi predarea Limbii Ebraice Biblice, iar din anul universitar 1983-1984 a predat Arheologie biblică, Studiul Vechiului Testament şi Limba ebraică.
Părintele profesor Emilian Cornițescu a coordonat numeroși studenți, masteranzi și doctoranzi preocupați de studiul Vechiului Testament, a participat la congrese de Vechiul Testament în țară și în străinătate, a fost și Preşedintele Asociaţiei de Prietenie România-Israel (ACPRI), în prezent fiind Preşedinte de onoare al acestei Asociaţii, a publicat studii și cărți cu tematică biblică, ultima carte fiind: „Sfintele Paști – Pesach și Rusaliile – Șavouth”.
Scriitorul german și laureat al premiului Nobel pentru Literatură Günter Grass a murit astăzi, la vârsta de 87 de ani, într-o clinică din Lübeck.
Cunoscut pentru convingerile sale de stânga și pentru opiniile sale controversate, Günter Grass este cel mai renumit scriitor german pe plan mondial din a doua jumătate a secolului XX.
Printre operele sale cele mai cunoscute figurează „Pisica și șoarecele”, „Ani de câine”, „Anestezie locală”, „Calcanul”, „Șobolanul”, „Apel către broasca râioasă”, „Secolul meu”, „În mers de rac”, sau „Aparatul de fotografiat”.
Născut la 16 octombrie 1927, la Dantzig, Grass a recunoscut că a făcut parte în tinerețe din Waffen SS, o unitate de elită a regimului nazist al lui Adolf Hitler, deși în scrierile sale a criticat adeseori Germania pentru trecutul ei nazist. Laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1999, romancierul s-a consacrat în ultima vreme desenului și picturii în acuarelă, după o perioadă în care a fost spitalizat.
