CONSTANȚA: Expoziție dedicată scriitorilor dobrogeni care au marcat istoria literară a acestui ținut, deschisă la Biblioteca Județeană „I. N. Roman”

Publicat de Adina Sîrbu, 4 februarie 2024, 09:57

În luna februarie, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța aduce în atenția cititorilor scriitori cu o contribuție importantă la istoria literară a ținutului dintre Dunăre și Mare.

Expoziția numită „Biografii de Făurar – Scriitori dobrogeni”, pregătită de bibliotecarii Corina Apostoleanu, Anca Angela Dobre, Luminița Stelian si Adriana Pitu, conține cărți, reviste și documente de bibliotecă despre Ovidiu Dunăreanu, Nicolae Moțoc, Victoria Gavrilescu, Valeriu Gorunescu, Pericle Martinescu și Simion Tavitian.

Luna lui Făurar deschide la Biblioteca Județeană Constanța o importantă expoziție. Despre ce este vorba?

Corina Apostoleanu:

Este o expoziție dedicată scriitorilor dobrogeni, care, de-a lungul timpului, au marcat istoria literară a acestui ținut. Am ales câteva nume care, prin datele biografice, sunt legate de luna lui Făurar, într-adevăr, și este vorba despre Ovidiu Dunăreanu, Nicolae Motoc, Pericle Martinescu, Victoria Gavrilescu și Simion Tavitian.

Nicolae Motoc și Ovidiu Dunăreanu sunt cei care au conturat activitatea revistei Tomis o vreme destul de lungă și semnătura lor s-a regăsit în numere de dinainte de 1989 și după 1990. Ovidiu Dunăreanu este un prozator bine cunoscut în linia Fănuș Neagu – Ștefan Bănulescu, un prozator al câmpiei. Nicolae Motoc a scris în mai multe genuri și l-am cunoscut la revista Tomis. Pot să spun că el este cel care mi-a îndrumat primele contribuții la această revistă și la alte publicații, și a scris poezie, roman, critică literară, eseistică, un om cu o deschidere foarte mare și cu o înțelegere vastă, absolvent de Filozofie.

Simion Tavitian este bine cunoscut atât în comunitatea armenilor, dar și pentru noi toți, pentru că este una dintre personalitățile care a pus umărul la dezvoltarea culturală a Constanței. A scris foarte mult și despre membrii comunității armene, dar a făcut și ziaristică, a scris și jurnale de călătorie. Este un nume respectat în comunitate, dar și în Constanța.

Victoria Gavrilescu a fost pentru o vreme directoare a Liceului de Fete „Mihai Eminescu”, tulceancă de origine, a dramatizat basme pentru copii, care și acum se mai joacă la Teatrul de păpuși, și a scris literatură, poezie și proză cu o activitate într-adevăr prestigioasă.

Pericle Martinescu nu are nevoie de foarte multă prezentare, este un scriitor extrem de interesant, din satul Viișoara, comuna Cobadin, un dobrogean 100%, un nume cu care Constanța poate să iasă din spațiul dobrogean foarte bine. Un om care a prins interbelicul și care a prins toate frământările interbelicului. Pericle Martinescu este una dintre mândriile, să zicem, ale literaturii dobrogene.

Le putem găsi și citi cărțile la Biblioteca Județeană Constanța?

Sigur că da, ele sunt acum prezente în expoziție, dar pot fi luate și pot fi citite. Noi vrem să aducem în fața cititorilor noștri valori ale literaturii dobrogene, dar și românești, în general, și personalități din toate domeniile de activitate.

Expoziția „Biografii de Făurar – Scriitori dobrogeni” va rămâne deschisă publicului până pe data de 29 februarie.

Redactor: Silvia Pascale/ Redactor online: Adina Sîrbu

Elogiu culturii române și operă ”cosmică”, la Muzeul de Artă Constanța

Publicat de Carmen Secuiu, 17 ianuarie 2016, 18:39

De Ziua Culturii Române celebrată la Muzeul de Artă pe lângă spectacolul dedicat marelui poet Mihai Eminescu a fost vernisată și o expoziție specială, semnată de Panaite Chifu, care va fi deschisă până pe 31 ianuarie.

”Sculptorul acordă o mare atenție partiturii spaţiale, mediului cosmic, de care s-a ocupat atât de mult și marele poet în creațiile sale”, a menționat directorul muzeului, Doina Păuleanu.

Panaite Chifu și-a propus încă din 1979, de la terminarea studiilor universitare o viziune extrem de modernă, de a aborda ”sculptura atmosferică”.

Ajuns la o deplină maturitate, la o desăvârşită înţelegere a universului încearcă să dezvolte un punct de vedere complex, prin care sculpturile sale să fie privite de jos în sus, acestea aflându-se în atmosferă, printr-o metodă inginerească, deocamdată în studiu.
”Memoria Terrei”, ”Spre inima lumii”, ”Amprenta unei lumi pierdute”, ”Drumuri milenare”, ”Ceasul Terrei”, ”Pereche din centrul lumii” sunt câteva dintre operele prezente spre a fi admirate la Muzeul de Artă Constanța.

” Panaite Chifu este o prezenţă de prestigiu în ”muzeul imaginar” al lumii, iar marile ansambluri sculpturale le dorește în „locurile cele mai potrivite din spațiu”, spune una dintre vocile sculpturii contemporane din Constanța, Lelia Rus.

Muzeul de Artă a celebrat Ziua Culturii Naționale și ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, printr-o amplă manifestare culturală grupată sub genericul „Mai am un singur dor”. Astfel, la împlinirea a 166 de atunci, din creația eminesciană a recitat Nicolae Motoc.

Un omagiu i-a fost adus „poetului nepereche” prin versuri acompaniate la chitară și pian, dar și prin pași de dans de către actorul Liviu Manolache și coregraful Călin Hanțiu, care a revenit cu această ocazie în fața publicului constănțean după o pauză de opt ani.

Pe muzica unui clasic al perioadei eminesciene, Felix Mendelssohn Bartholdy a dansat și tânărul balerin Marius Marin, elev al Colegiului Național de Arte „Regina Maria”.

carmensecuiu@radioconstanta.ro