Astăzi este sărbătorită Ziua Limbii Tătare | Prof. Narciz Amza: „Limba maternă este un bun care trebuie dat mai departe“

Publicat de , 5 mai 2023, 11:08

Etniile din Dobrogea au sărbătorit, astăzi, Ziua limbii materne

Publicat de , 21 februarie 2020, 14:52

Etniile din Dobrogea au sărbătorit, astăzi, Ziua limbii materne. La eveniment au participat reprezentanți ai comunităților –  greacă, albaneză, turcă, tătară, armeană, aromână.

De asemenea elevi de la Liceul „Ion Cotovu“, din Hârșova, au venit îmbrăcați în costume populare reprezentând etniile dobrogene.
Activitatea a fost organizată de Casa Corpului Didactic Constanța și a avut drept temă „Spațiul dobrogean – port, grai și credințe”, desfășurată în cadrul Proiectului educațional județean „Pe urmele costumului tradițional din România”.

„Păstrarea limbii materne este păstrarea identității“ – a spus Narciz Amza, coordonator al proiectului.

Text și foto – Aura Mierluș

Cântul tătăresc dobrogean – izvoare, influențe și adaptări“ | Seminar dedicat Zilei Dobrogei, la Palatul Copiilor din Constanța FOTO

Publicat de , 20 noiembrie 2018, 12:19 / actualizat: 20 noiembrie 2018, 13:43

Ieri, la Palatul Copiilor din Constanța, a avut loc seminarul intitulat „Cântul tătăresc dobrogean – izvoare, influențe și adaptări“, dedicat Zilei Dobrogei și desfășurat sub semnul Centenarului Marii Uniri.

Întâlnirea de suflet a fost organizată de prof. Narciz Amza, susţinută de Comitetul de Reorganizare a UDTTMR. La eveniment au fost prezenţi membri ai comunităţii tătare, iubitori de folclor şi nu numai, care au avut ocazia de a împărtăși din „zestrea“ lor de folclor tătăresc dobrogean, aducându-i în discuție pe artiștii tătari care au contribuit de-a lungul timpului la cultivarea şi promovarea valorilor folclorice autentice.

Tot aseară musulmanii din lumea întreagă au celebrat Mevlid Kandili (Noaptea Naşterii Profetului Muhammed s.a.v.), prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani. Prof. Narciz Amza a transmis un mesaj cu această ocazie, după care au fost citite rugăciuni specifice şi s-a vorbit despre semnificaţia acestei nopţi sfinte.

Prof. Câimet Memet, dirijoare şi coordonatoare a primului cor de femei tătare înfiinţat după Revoluţia din 1989, a povestit despre acest proiect şi despre activităţile culturale în cadrul cărora acest cor valoros şi-a pus amprenta de promotor al folclorului tătăresc dobrogean.

În continuare, drd. Ghiulşen I. Ismail a evidențiat personalităţile tătare şi contribuţia lor în domeniul revigorării şi promovării cântecelor autentice. El a vorbit despre compozitorul şi artistul de operă Sebat Husein, interpreta-avocat Cadrie Nurmambet, solista de muzică populară Chiamiran Chivu, rapsodul-poet Gevat Raşid şi despre folcloristul Nagi Ali Cafer.

Aidun Curtmola, consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, a subliniat importanţa folclorului, ca parte componentă a valorilor culturale ale unei etnii şi despre proiectele culturale ce vizează etniile, derulate de către departament.

Prof. Elmaz Memedula, fost cadru didactic, inspector şcolar şi membră al primei comisii de învăţământ din cadrul uniunii tătare, nou create după decembrie 1989, a readus în discuţie implicarea cadrelor didactice în promovarea valorilor culturale. Iasemin A., fostă membră al ansamblului folcloric tătăresc din Medgidia, a expus imagini cu vechi dansuri tătăreşti executate de ansamblul Karasu, prin anii 1994-1996, la diverse manifestări culturale de gen.

Într-o atmoasferă relaxantă participanţii prezenţi la eveniment au depănat amintiri legate de perioadele din tinereţe când nu existau alte mijloace de comunicare media, iar tinerii interpretau „şîn”, dialoguri muzicale dintre fete şi băieţi, colinde, dar şi cântece de nuntă.

Tradiţiile, inclusiv practicile folclorice, literar-muzicale ale tătarilor şi turcilor din ţara noastră, sunt identice cu practicile tradiţionale ale popoarelor turcice.  Obiceiurile rămase s-au perpetuat şi se practică şi azi. Muzica tătarilor poate fi împărțită în mai multe genuri, precum: cântece din folclorul copiilor și cântece de leagăn (nini), cântece de nuntă, bocete, cântece legate de tradițiile agrare, cântece din luna Ramadan, yir, çın / șın, muzica de dans (în special kaytarma, însemnând rotire, învârtire), beyt (specific nogailor). Dintre instrumentele muzicale, apărute mai târziu, pentru a acompania cântăreții s-au folosit: zurna, ulterior înlocuită de clarinet, daul (tobă mare cu două bețe diferite: čiubuk și čiakmar).

Sărbătoarea primăverii continuă

Publicat de , 24 martie 2017, 09:42

Dacă nu suntem atenți, societatea modernă poate modifica radical și ireparabil legătura noastră cu tot ceea ce ne înconjoară, cu natura, cu tradițiile moștenite din străbuni. Sunt, desigur, voci care spun că, a vorbi despre tradiție astăzi înseamnă a privi prea mult în trecut. Dar, din fericire, există și altele, la fel de puternice, care le contrazic. Pentru aceste voci, tradiția înseamnă o sumă de valori, o experiență comunitară, în mijlocul căreia ne naștem și de la care plecăm, și atunci când inovăm.
O astfel de inovare, care păstrează valorile identitare, dar se pliază pe ritmul și preocupările moderne, s-a petrecut în Constanța, cu ocazia uneia dintre cele mai frumoase sărbători ale lumii turcice, Naurezul (Nevruzul), o sărbătoare închinată focului și purității, care coincide, conform calendarului solar iranian, cu prima zi a anului.
De ce inovare? Conform tradiției, în Dobrogea, de sărbătoarea Naurezului, copiii și tinerii se strângeau în grupuri, având în mâini crengi împodobite, cu care colindau pe la casele localnicilor. Ei bine, în spirit ecologist, la Constanța, copiii din comunitățile tătară și turcă au confecționat în cadrul unor ateliere de creație, copăcei pe care i-au împodobit. Inițiatoarele activității au fost doamnele Meryem Mambet, Denis Ibadula, Narciz Amza, Melek Fetisleam. Acțiunea a fost mai amplă și s-a desfășurat la Institutul Cultural Yunus Emre din Constanța, organizatori fiind Asociatia Agiacai Saladin, Laboratorul de cercetari româno-turc de la Universitatea Ovidius și Magazinul ReCreativ, coordonat de doamna Aymer Bolat.

Dar, așa cum menționam, păstrarea tradițiilor este totuși esențială în societatea contemporană.
În cadrul emisiunii ”Stil de viață”, de la Radio Constanța, de joi, 23 martie, la care au participat doamnele Denis Ibadula, Narciz Amza și Aymer Bolat, am vorbit despre rolul femeii musulmane în această societate, despre echilibrul între păstrarea valorilor tradiționale și cariera unei femei în lumea modernă. S-a vorbit despre frumos și armonie, despre un tezaur moral, despre echilibrul pe care îl găsim în relațiile interetnice din Dobrogea.

Săptămâna dedicată Naurezului continuă. Vă reamintim că sâmbătă, 25 martie 2017, la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” din Constanţa, începând cu ora 19:00, are loc un alt eveniment în cinstea acestei sărbători. Veți descoperi tradiţiile lumii turcice, în spectacolul de sunete şi culori susţinut de Orchestra de instrumente populare TÜRKSÖY.
Organizatori: Yunus Emre Enstitüsü Constanţa, în colaborare cu Organizaţia Internaţională a Culturii Turce (TÜRKSOY) şi Asociaţia Litoral Delta-Dunării.
Peste 45 de artişti, originari din ţările vorbitoare de limbă turcă se reunesc în acest spectacol-turneu pentru a face cunoscute lumii, prin muzică, dansuri, instrumente şi costume tradiţiile şi obiceiurile de întâmpinare a primăverii.
Intrarea este liberă.

Steliana Bajdechi

„Educaţie de calitate prin abordare multilingvistică”

Publicat de , 19 februarie 2016, 14:48

Casa Corpului Didactic Constanţa, a organizat vineri, 19 februarie 2016, ora 12, Seminarul „Educaţie de calitate prin abordare multilingvistică”, cu ocazia Zilei Internaţionale a Limbii Materne 2016. Prin acest eveniment, marcat în fiecare an, ne propunem să promovăm recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne în judeţul Constanţa, în special a limbilor grupurilor minoritare.

La activitate au participat reprezentanţi ai comunităţii armene, ai comunităţii evreieşti, ruse, elene, turco-tătare care au vorbit despre importanţa păstrării limbii materne dar şi cadre didactice din învăţământul preuniversitar. Cercetările arată că în cazul elevilor vorbitori de două sau mail multe limbi există o serie de avantaje ce ţin de dezvoltarea cognitivă, motiv pentru care trebuie încurajat şi susţinut bilingvismul. Creşterea capacităţii creierului, flexibilitate în gândire, o mai bună înţelegere a structurilor gramaticale sunt numai o parte dintre avantajele care susţin importanţa predării limbii materne.

În partea a doua a activităţii, domnul profesor univ. dr. Sorin Cristea a lansat „Dicţionarul enciclopedic de pedagogie” prin care se subliniază specificul tuturor conceptelor definite şi analizate din perspectiva paradigmei curriculumului afirmată istoric în societatea postmodernă informaţională, bazată pe cunoaştere.

„Dobrogea este un model de interculturalitate, mozaic etnic, model de convieţuire fără prejudecăţi a minorităţilor cu populaţia majoritară”, a precizat doamna profesor metodist Narciz Amza, coordonatorul activităţii.