CONSTANȚA: Expoziția „Marea Neagră în cartografia europeană”, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman”

Publicat de Adina Sîrbu, 16 decembrie 2023, 11:12

Biblioteca Județeană „Ioan N Roman” Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de istorie și cartografie să viziteze, în perioada 18 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024, expoziția „Mapping the Black Sea. Marea Neagră în cartografia europeană”, la sediul bibliotecii, de pe str. Mircea cel Bătrân, nr. 104 A, la etajul al II-lea.

Expoziția, cu intrare liberă, este organizată în cadrul proiectului Black Sea Archaeology, History and Culture Portal – ARHICUP, finanțat din fonduri europene și având ca parteneri Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei.

Expoziția prezintă hărți și descrieri geografice care relevă modul în care a fost înțeleasă și înregistrată zona Mării Negre, din antichitate până în perioada modernă.

Cea mai veche dovadă cartografică aparține antichității și este o hartă realizată pe piele, care se referă la perioada anilor 230-240 p.Chr., descoperită în timpul săpăturilor arheologice de la cetatea Dura Europos, din Siria. Ea este anterioară așa-numitei Tabula Peutingeriana (secolul al IV-lea p.CHr.), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani.

Ulterior, dezvoltarea comerțului și a navigației în bazinul mediteraneean și extinderea acestora spre est, practicate în principal de orașele-state italiene Veneția, Genova, Ancona și Amalfi, a necesitat crearea portulanelor, care au descris porturile, distanțele dintre acestea și cele mai ușoare căi de acces.

Cei mai renumiți maeștri ai hărților de navigație au fost Petrus Vesconte din Genova, Angelino de Delorto și Guillelmo Soleri din Mallorca. Prin urmare, atelierele producătorilor de hărți din Veneția, Genova, Pisa, Amalfi și Mallorca au stabilit bazele cartografiei europene moderne. Concepte ale coastei Mării Negre în secolele XVI-XVIII au apărut în lucrările multor cartografi europeni, în bresle de cartografi și ateliere. Printre producătorii de hărți, renumiți pentru realizările lor, se numără Abraham Ortelius, Nicolas și Guillaume Sanson, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion și Johann van der Bruggen.

Expoziția evidențiază că de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic și științific – oameni de știință, marinari, ecleziaști, negustori și militari – care au depășit toate obstacolele și interdicțiile de dragul colectării, analizei și furnizării informațiilor și a cunoașterii, orientate mai puțin către credința umană și mai mult spre mintea umanistă. Obiectivul proiectului ARHICUP a fost promovarea turismului arheologic, istoric și cultural în regiunea de vest a Mării Negre, prin prezentarea bogatelor comori ale patrimoniului.

În acest scop, a fost creat web portalul www.arhicup.net, care conține date bibliografice, modele 3D de artefacte și situri arheologice, o colecție digitală de hărți vechi ale regiunii Mării Negre și un Web-GIS pentru georeferențierea obiectelor prezentate, pe care vă invităm să îl accesați.

Sursă și foto: MINAC 

CONSTANȚA: Expoziția „Glass Nouveau”- Vitraliul lui Cristian Florin Anghelescu, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

Publicat de Doina Sirbu, 18 septembrie 2019, 14:19

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța și Asociația Culturală DAR DEVELOPMENT din București, invită publicul iubitor de frumos la vernisajul expoziției „Glass Nouveau”- Vitraliul lui Cristian Florin Anghelescu, vineri, 20 septembrie la ora 13:30, la etajul al doilea al muzeului.

La confluența dintre artă și meșteșug, tehnica vitraliului în care sunt realizate oglinzile care alcătuiesc acestă expoziție, este în mare bazată pe experimentele continue ale autorului și pe creativitatea sa care a căutat îndelung modul ideal în care să se manifeste și în atelierul său din Orăștie, judeșul Hunedoara a creat brandul „Căsuța cu Vitralii”.

Asociația culturală DAR DEVELOPMENT, care sprijină artele dar și demersurile care pun în valoare patrimoniul, a decis să se implice în promovarea acestei forme artistice care își are origini vechi, dar a cunoscut o interesantă revenire la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea prin curentul Art Nouveau, a cărui influență se regăsește în titlul expoziției. Putem întâlni influența acestui curent în multe dintre lucrările din expoziție, într-una din ele putem găsi chiar o temă din arhitectura clădirii emblematice a Constanței, Cazinoul, la acestea se adaugându-se numeroase alte influențe de la baroc la pop-art-ul  anilor 70.

Expoziția care va putea fi vizitată până în 20 octombrie este însoțită de un interesant catalog realizat de Editura DARK Publishing.

Pe lângă reprezentanții muzeului, expoziția va fi prezentată la vernisaj de autorul lucrărilor Cristian Florin Anghelescu și Alexandra Brutaru, președinta Asociației DAR DEVELOPMENT.

Lucrările prezentate se pot achiziționa și vor fi însoțite de un certificat de unicitate care va menționa și expozițiile din care au făcut parte.

Pentru că vitraliul este o tehnică rară, înaintea vernisajului se va face o demonstrație pentru elevii Colegiului Național de Artă „Regina Maria” ,  a Școlii gimnaziale  nr 39 „ Nicolae Tonitza „ din Constanța.

redactor online – Doina Sîrbu

AUDIO: ”Ocaua lui Cuza” și metrul liniar, în Dobrogea

Publicat de Carmen Secuiu, 15 februarie 2016, 18:31

În tradiția populară sunt povestiri care amintesc de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, când mergea deghizat, îmbrăcat în haine de târgoveț, prin cârciumi sau târguri și pedepsea ori amenda negustorii necinstiţi.

Acestor negustori, despre care se spunea că înșeală și că vând cu ocaua mică, nu cu ocaua mare, cum spunea legea, adică ”ocaua lui Cuza”, domnitorul punea gărzile să le lege de gât și de urechi ocale și să îi poarte prin târg.

Unităţile de măsură, unicate în Dobrogea, pot fi văzute în seria ”Exponatul lunii”, până pe 29 februarie, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.

De expoziție s-a ocupat muzeograful Lavinia Dumitrașcu, care ne amintește faptul că, de un asemenea învățământ ar trebui să ținem cont și astăzi.

Alături de unitățile de măsură, care fac parte din patrimoniul muzeului constănțean este și o imagine cu bustul principelui Alexandru Ioan Cuza de la Muzeul Militar din Bogota, capitala Columbiei.

Muzeograf, Lavinia Dumitrașcu.

carmensecuiu@radioconstanta.ro