CONSTANȚA: Un fragment de frescă romană, de dimensiuni considerabile, va fi expus în premieră, anul viitor, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 noiembrie 2022, 13:53

În anul 2018, arheologii constănțeni Traian Cliante, Aurel Mototolea și Tiberiu Potârniche scoteau la lumină fragmente impresionante dintr-o frescă romană, la săpăturile efectuate în apropiere de Moscheea Carol I, din zona veche a Constanței.

S-au mai descoperit și cu alte ocazii fragmente de frescă romană în cetatea Tomisului, dar aceasta este specială prin dimensiunile mari pe care le are, prin coloritul intens pe care îl poartă și prin detaliile care ne trimit cu gândul că ar fi împodobit o clădire publică sau casa impozantă a unui demnitar roman din înalta societate, ne spune arheologul și directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, Aurel Mototolea.

Aurel Mototolea: ”Sunt foarte multe fragmente, sunt zeci de lădițe pe care noi le-am recoltat de-a lungul săpăturilor, numai că acest fragment este cel mai compact, mai întreg, să spunem, cel care exprimă ceva concret, din dispunerea unei fresce într-o clădire, din registrele tematice, culorile folosite, din analiza pigmenților, sunt mai multe aspecte. Pare să fie, după materialul găsit, după monede, după materialul ceramic, o clădire cu o funcționalitate îndelungată, care a trecut prin faze succesive de reconstrucție, iar fresca pare să facă parte din etapa de secol V, sau chiar mai devreme.”

Colegul său, arheologul Tiberiu Potârniche își amintește cu drag de ziua în care s-au descoperit aceste fragmente de frescă romană. Ne spune că într-o lume a digitalizării, să prezinți un exponat în original, cântărește foarte mult pentru experiența oricui.

Tiberiu Potârniche: Dincolo de toate proiectele care se întâmplă în zilele noastre, tururi virtuale, 3 D, simulări, replici și așa mai departe, publicul vine să vadă originalul! Și având în vedere că astfel de situații sunt rare, nu sunt unice, dar sunt rare și că starea lor de conservare, sau stadiul în care ajung până la noi este destul de delicat, ne-am dori să putem să legate de viața celor din antichitate.

Anul viitor, această frescă va intra într-un proces de restaurare printr-un proiect finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și cel mai probabil, în vara anului 2023 o vom putea admira cu toții la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.

CONSTANȚA: Proiect pentru reabilitarea Moscheii Carol I din Piața Ovidiu

Publicat de Doina Sirbu, 5 decembrie 2019, 16:27

Uniunea Democrată Turcă din România, prin Harun Osman, alături de consilierul Secil Cantaragiu au realizat un proiect în vederea alocării de fonduri pentru începerea reabilitării Moscheii Carol I din Piața Ovidiu, proiect pe care l-au înaintat Primăriei Municipiului Constanța și Consiliului Local Constanța. Moscheea Carol I se afla într-un stadiu avansat de degradare, iar reabilitarea ei trebuie să reprezinte o prioritate pentru Constanța, având în vedere că este unul din marile simboluri ale Constanței.

În acest sens, Șefului Cultului Musulman din România a înaintat o adresă pe data de 25.02.2019 depusă la Primăria Constanța prin care solicită ajutorul necesar în vederea salvării acestui monument.

Moscheea Carol I este un simbol al oraşului Constanța și exprimă armonia conviețuirii între etnici musulmani și români, deoarece construcția acestui monument a fost începută în anul 1910, din inițiativa regelui Carol I, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din orașul Constanța.

Regele Carol I a fost un susținător permanent al Dobrogei și probabil motivul pentru care această regiune a României este renumită chiar și în prezent pentru coexistenţa paşnică a unui număr mare de etnii.

Moscheea Carol I a fost proiectată de marele inginer Gogu Constantinescu, sub îndrumarea arhitectului Victor Ştefănescu și intră în manualele de specialitate datorită marelui inginer şi inventator Gogu Constantinescu, care a folosit pentru prima oară în România betonul armat în construcţia boltei subţiri de 4-5 cm grosime (8 cm după arhitectul Radu Cornescu).

Îmbinând elemente stilistice egiptene şi bizantine, cu inserţii arhitecturale româneşti având ca model Moscheea Konya din Anatolia. La temelia Moscheei Regale au fost zidite vechile planuri ale Kiustengeului, denumirea otomană a Constanţei înainte de 1878.

Lucrările s-au încheiat în 1913. Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai 1913 în prezența familiei regale și a reprezentanților cultului musulman în România.

“În adolescență, însemnând acum 15 ani, am avut șansa de a lucra ca ghid turistic al acestei Moschei. Un lucru de care voi rămâne mereu impresionat este covorul dăruit de către Abdul Hamid insulei Ada Kaleh. Istoria a făcut ca acest covor să ajungă în Moscheea Carol. Pentru mine a fost o experiență de neuitat, deoarece nu a existat zi în care sa nu fiu întrebat, de diversele comori ascunse în interiorul acestui simbol al Constanței. Vă pot spune, fără a exagera, ca într-o singură zi de vară pășeau prin porțile Moscheii în jur de 400 de turiști. Le povesteam despre legendele construirii Moscheii, a covorului din interior, a cupolei și a obiectelor sfinte puse la temelia ei. Pe chipul lor se putea observa fascinația pentru cultura orientală adusă la viață în Constanța de către Regele Carol. De aceea nu putem permite ca acest monument să fie lăsat uitării și trebuie sa intervenim cât mai repede pentru reabilitarea lui. Turcii și Tătarii din Dobrogea vor avea mereu un respect față de Regele Carol I, ceea ce ne-a îndemnat să depunem acum 3 săptămâni un proiect în Consiliul Local prin reprezentantul comunității turco-tătare Secil G. Cantaragiu, pentru omagierea lui Carol I și a celorlalți întemeietori ai Dobrogei Moderne (I.C. Bratianu, Mihail Kogălniceanu, Remus Opreanu) , prin realizarea unor statui în orașul Constața. Aducând toate aceste simboluri la viață ne vom asigura că generațiile ce vor urma vor cunoaște valorile și istoria acestei frumoase regiuni și își vor aprecia înaintașii”, a declarat Harun Osman, Președinte Comisia de Tineret a UDTR.

“Uniunea Democrată Turcă din România și Muftiatul Cultului Musulman din România ne aduc la cunoștință o problemă a comunității musulmane, de fapt o problemă a întregii comunități constănțene, privind greutățile cu care se confruntă referitor la stadiul avansat de degradare a Moscheii Carol I din zona peninsulară, Piața Ovidiu. Aceștia solicită ajutorul Consiliului Local și al Primăriei Constanța, în obținerea fondurilor necesare reabilitării generale a Moscheii Carol. Din puținele surse financiare de care au dispus și prin contribuțiile enoriașilor, Muftiatul a reușit să facă anumite reparații minore pentru a evita ca acest simbol al Constanței, construit de regele Carol I drept recunoștință adusă comunității musulmane de pe aceste meleaguri, să se închidă din cauza deteriorării. Moscheea Carol este un punct de atracție pentru turiștii sosiți în Constanța, dar mulți refuză să îi treacă pragul datorită stării în care se afla. Am depus un proiect în acest sens, prin care solicit alocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea și punerea în valoare a acestei clădiri, una din cele mai cunoscute clădiri ale Constanței alături de Casino și Farul Genovez. Ea prezintă un potențial turistic ce poate fi valorificat prin taxe de acces și suveniruri”, a declarat Secil Cantaragiu.

Redactor online – Doina Sîrbu / Foto – arhivă

AUDIO: ”Regalitatea și Marea”, carte dobrogeană, lansată la Târgul de Carte Gaudeamus, București

Publicat de Carmen Secuiu, 18 noiembrie 2015, 16:26

Criticul de artă și directorul Muzeului de Artă Constanţa, dr. Doina Păuleanu lansează o monografie ilustrată a oraşului Constanţa şi a ţinuturilor dobrogene, la care a lucrat timp de doi, trei ani.

Volumul „Regalitatea şi marea”, va putea fi găsit la Târgul de Carte Gaudeamus, la standul Editurii Monitorului Oficial, începând de vineri, 20 noiembrie.

Cartea de 400 de pagini se referă la Carol I şi la Regina Elisabeta, la încercarea de modernizare a Dobrogei, după revenirea la patria mamă despre care, Carol I, considera că este foarte important ca ţara să aibă ieşire la mare și acest pământ să facă legătura Estului cu Vestul.

Dr. Doina Păuleanu amintește despre tot ce s-a construit în Dobrogea, începând cu Podul de la Cernavodă,Catedrala Sfinții Petru și Pavel, Moscheea Carol I, faleza și bulevardul Regina Elisabeta, Cuibul Reginei, o sincronizare a Dobrogei cu valorile europene pe care le-a gândit familia regală.

Doina Păuleanu a realizat o serie de lucrări de antropologie urbană, dar şi de istoria artei din Dobrogea și de la Balcic.
Volumul „Regalitatea şi marea” a fost realizat printr-un material documentar foarte bogat, constând și din 180 de fotografii, ilustrate, hărţi și articole din presa vremii, în care este surprins în detaliu procesul de modernizare al Dobrogei. Autoarea ne promite un al doilea volum ”Regalitatea și marea”.

carmensecuiu@radioconstanta.ro