Sinodul Bisericii Ortodoxe Române se reuneşte, astăzi, în şedinţă, una dintre teme fiind „încălcarea ordinii statutare a Bisericii şi tulburarea păcii din viaţa Bisericii şi a societăţii prin acte de răzvrătire, indisciplină şi presiune publică” de către Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie.
Înaltul prelat a insistat, în repetate rânduri, ca Arhiepiscopia pe care o conduce să fie ridicată la rang de Mitropolie, deși nu îndeplinește condițiile.
Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a transmis, într-un comunicat, că solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a deveni Mitropolie a fost discutată şi respinsă încă din martie 2003 de Sfântul Sinod.
În ultimii doi ani, ÎPS Teodosie a solicitat din nou Cancelariei ca subiectul să fie înscris pe ordinea de zi a ședinței Sfântului Sinod, de fiecare dată, răspunsul fiind că, potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea BOR, o mitropolie este constituită din două, trei sau mai multe eparhii, iar ierarhii acestora formează împreună un sinod mitropolitan.
Întrucât nicio eparhie vecină cu Arhiepiscopia Tomisului nu doreşte să intre în componenţa unei viitoare Mitropolii a Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie insistă cu înverşunare ca doar eparhia pe care o păstoreşte să devină mitropolie, după modelul unor mitropolii din Bulgaria, încălcând astfel ordinea statutară a Bisericii Ortodoxe Române, care, în prezent, nu prevede existenţa unor mitropolii onorifice, fără sinod mitropolitan, se arată într-un comunicat al Cancelariei Sfântului Sinod.
După cererile din 2021 și 2023 de ridicare a Arhiepiscopiei Tomisului la rang de mitropolie, respinse categoric, la începutul acestei luni, ÎPS Teodosie a trimis la Cancelaria Sfântului Sinod „cel mai complet referat” pentru înfiinţarea Mitropoliei Tomisului, susținând că nu cere acest lucru pentru el, ci pentru restaurarea unui adevăr istoric fundamental pentru întreaga Biserică.
Totdată, recentele declarații controversate făcute de arhiepiscop despre femei, împărtășirea persoanelor care fumează sau trăiesc în concubinaj, adulterul săvârșit de un bărbat ce se căsătorește cu o femeie divorțată, dar și inițiativele de organizare a unui miting sau de a institui trei zile de post și rugăciune pentru susținerea înființării Mitropoliei Tomisului au fost aspru criticate. În plus, ÎPS Teodosie este cercetat de DNA pentru cumpărare de influență, în așa-numitul dosar „Mană Cerească”.
În replică, Arhiepiscopia Tomisului a declarat, că „zbaterile” unora de a provoca un conflict între Patriarhia Română şi arhiepiscopia de la malul mării sunt „nepotrivite şi lipsite de temei”, iar „dreptul istoric al Mitropoliei Tomisului” nu va fi lăsat să fie trecut „în uitare”.
Aşa cum a subliniat în toate ocaziile, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie rămâne în deplină ascultare faţă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi faţă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Considerăm nepotrivite şi lipsite de temei zbaterile diferitelor cercuri de influenţă nebisericeşti de a stârni un conflict între Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Tomisului, au transmis, printr-un comunicat, reprezentanţii Biroului de presă al Arhiepiscopiei Tomisului.
Sursă: AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: Facebook, pagina Arhiepiscopiei Tomisului
Arhiepiscopia Tomisului susține că instituie o perioadă specială de post şi rugăciune, de pe 26 până pe 28 februarie, pentru „pace, rânduială şi descoperire a adevărului”, după ce, inițial, în spațiul public a apărut un document în care se preciza că perioada specială de post ar fi „pentru împlinirea dorinţei poporului de a fi recunoscută Mitropolia Tomisului”.
Arhiepiscopia Tomisului a transmis tuturor parohiilor şi mănăstirilor din subordine că se instituie o perioadă specială de post şi rugăciune, de pe 26 până pe 28 februarie, motivată de „râvna şi solicitarea insistentă a credincioşilor pentru împlinirea dorinţei de pace, rânduială şi descoperire a adevărului”.
„Pentru că în presă a apărut un document emis de o unitate subordonată a Arhiepiscopiei Tomisului, dând naştere şi unor controverse neplăcute, vă punem la dispoziţie adresa iniţială a Centrului Eparhial către toate unităţile bisericeşti din cuprinsul ei”, a informat, sâmbătă seară, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, pr. Mircea Cristian Pricop:
Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Mircea Cristian Pricop, a mai precizat că: „În exercitarea misiunii sale un ierarh ortodox poate institui o perioadă specială de post și rugăciune la solicitarea clerului și a credincioșilor. Au mai fost instituite în decursul timpului multe astfel de măsuri extraordinare. Pentru Arhiepiscopia Tomisului ultimul post special cu rugăciune instituit de către ierarh a avut loc în anul 2020, în contextul de atunci.“
Anterior, în spaţiul public ar fi apărut o circulară cu aceleaşi precizări despre instituirea perioadei speciale de post şi rugăciune, dar „pentru împlinirea dorinţei poporului de a fi recunoscută Mitropolia Tomisului”.
Demersul Arhiepiscopului Teodosie a fost criticat de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, care a scris pe pagina sa de Facebook că „postul și rugăciunea sunt arme redutabile și foarte eficace împotriva demonilor care ne chinuie, cu minima condiție de a le folosi exclusiv în registrul corect al armelor și munițiilor pocăinței, nu în cel greșit al asaltului asupra rațiunii, adevărului și bunului-simț”.
Ieri, Arhiepiscopia Tomisului a transmis un comunicat, în replică la declarația purtătorului de cuvânt al Patriarhiei:
În ultima perioadă, mai multe declarații ale Arhiepiscopului Teodosie au atras critici din partea Patriarhiei, iar în ședința Sfântului Sinod din 29 februarie, el ar urma să fie cercetat pentru răzvrătire, indisciplină și presiune publică, potrivit unui comunicat al Patriarhiei de acum două săptămâni.
Arhiepiscopia Tomisului consideră că „zbaterile” unora de a provoca un conflict între Patriarhia Română şi arhiepiscopia de la malul mării sunt „nepotrivite şi lipsite de temei”.
Într-un comunicat remis presei se arată că „aşa cum a subliniat în toate ocaziile, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie rămâne în deplină ascultare faţă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi faţă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Considerăm nepotrivite şi lipsite de temei zbaterile diferitelor cercuri de influenţă nebisericeşti de a stârni un conflict între Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Tomisului”.
Conform sursei citate, „dreptul istoric al Mitropoliei Tomisului” nu va fi lăsat să fie trecut „în uitare”.
„În ciuda tuturor eforturilor de a se trece în umbră şi eventual, în uitare, un adevăr atât de important pentru Biserica Ortodoxă Română şi pentru neamul pe care îl păstoreşte precum dreptul istoric al Mitropoliei Tomisului, Arhiepiscopia Tomisului, în calitatea ei de unică succesoare a acestui tron păstoresc, nu va înceta să îşi exercite atribuţiile, în limitele statutare şi regulamentare, pentru a oferi tuturor, oricând şi pretutindeni, argumentaţia atât de bogată a propriei descendenţe”, se mai arată în comunicat.
În legătură cu anularea mitingului societăţii civile în favoarea recunoaşterii Mitropoliei Tomisului ce ar fi urmat să se desfăşoare pe 10 februarie, Arhiepiscopia Tomisului reiterează că ÎPS Teodosie nu a ştiut de miting până la apariţia ştirii transmise de organizatori în mediul online.
„Arhiepiscopia Tomisului mulţumeşte organizatorilor pentru că au dat curs rugăminţii şi îndemnului părintesc al Înaltpreasfinţitului Teodosie de a renunţa la marş şi de a i se alătura ierarhului Tomisului în rugăciune la hramul bisericii Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie din Constanţa. Prezenţa lor alături de soborul de arhierei a oferit mai multă solemnitate evenimentului care s-a desfăşurat în cele mai bune condiţii şi a evitat, măcar în parte, interpretările insinuante menite să devieze atenţia publică de pe un demers în interesul restabilirii adevărului privind Mitropolia Tomisului pe o presupusă „răzvrătire” a Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie. Subliniem din nou faptul că Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, nu a ştiut de miting până la apariţia ştirii transmise de organizatori în mediul online”, se precizează în comunicatul Arhiepiscopiei.
Reamintim, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române se reuneşte în şedinţă pe data de 29 februarie, a precizat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, potrivit căruia una din teme va fi şi „încălcarea ordinii statutare a Bisericii şi tulburarea păcii din viaţa Bisericii şi a societăţii prin acte de răzvrătire, indisciplină şi presiune publică” de către arhiepiscopul Tomisului, Teodosie.
Conform unui comunicat transmis de Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a deveni Mitropolie a fost discutată şi respinsă în şedinţa din 4 – 5 martie 2003 a Sfântului Sinod al BOR, prezidată de Patriarhul Teoctist.
„În ultimii doi ani, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie a solicitat de mai multe ori Cancelariei Sfântului Sinod ca ridicarea Arhiepiscopiei Tomisului la rang de Mitropolie să fie înscrisă din nou pe ordinea de zi a Sfântului Sinod, aducând în acest sens mai multe argumente de ordin istoric, cultural şi sociologic. De fiecare dată, Cancelaria Sfântului Sinod a răspuns că, potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, o mitropolie este constituită din două, trei sau mai multe eparhii, iar ierarhii acestora formează împreună un sinod mitropolitan”, a precizat Cancelaria Sfântului Sinod.
„Întrucât nicio eparhie vecină cu Arhiepiscopia Tomisului nu doreşte să intre în componenţa unei viitoare Mitropolii a Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie insistă cu înverşunare ca doar eparhia pe care o păstoreşte să devină mitropolie, după modelul unor mitropolii din Bulgaria, încălcând astfel ordinea statutară a Bisericii Ortodoxe Române, care, în prezent, nu prevede existenţa unor mitropolii onorifice, fără sinod mitropolitan”, se mai arată în comunicat.
Municipiul Iaşi reprezintă, pe lângă multe altele, şi un centru de interes turistic pentru oricare dintre noi, având renumele unui oraş cu un şarm aparte, cu un farmec de epocă nebănuit, purtând vraja istoriei şi a poveştilor. Toate acestea sunt animate de un iureş de viaţă studenţească, socială şi culturală.
În urmă cu mai bine 600 de ani, Alexandru cel Bun menţiona în actele cancelariei domneşti numele oraşului Iaşi, aceasta fiind considerată de istorici drept prima menţiune cunoscută a oraşului. Există însă şi clădiri mai vechi de această dată, ceea ce arată că aşezarea a fost cladită cu mai mult timp în urmă.
Iaşul este localitatea cu cele mai multe biserici din România. Moştenirea a fost una de invidiat. Dacă în anul 1990 erau 43 de astfel de lăcaşuri de cult, astăzi sunt peste 70, iar 30 dintre acestea sunt incluse pe lista monumentelor istorice.
În filmuleţul Iasi. The City of the Beginnings realizat de Rofilco sunt evocate aceste momente
Asemenea Romei, oraşul este legendara urbe a celor şapte coline: Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Paun, Şorogari, Repedea şi Breazu. Este o plăcere să străbaţi oraşul la picior şi să admiri priveliştea de pe una dintre aceste coline. La fiecare privire de ansamblu este aproape imposibil să nu remarci tezaurul spiritual ieşean.
O ierarhizare sau o selecţie obiectivă este de prisos, căci bisericile din Iaşi se îmbină într-un mozaic de vechi si nou, de istorie si modernitate. Aşezăm degetul în centrul oraşului, iar de acolo, cu paşi mărunţi, ne scufundăm în apa limpede în care se oglindeşte o concentraţie impresionantă de lăcaşuri de cult.
Situată pe locul a două biserici din secolele XV si XVII, Catedrala Mitropolitană a prins viaţă ca urmare a decretului dat de domnitorul Sandu Sturdza, în 8 august 1826. Ridicarea lăcaşului s-a înfăptuit în timpul Mitropolitului Veniamin Costachi, între anii 1833 – 1839. An de an, atunci când Iaşul devine Mecca României, odată cu Sărbătoarea Sfintei Parascheva (de care ne mai desparte puţin timp), Catedrala Mitropolitană împrumută, la rându-i, un colţişor din centrul atenţiei.
Puţini sunt cei care ştiu că vocile care încântă urechile credincioşilor care se roagă în interiorul Mitropoliei din Iaşi au o istorie care îmbrăţişează primele preocupări de organizare a muzicii corale din vechea cetate a Moldovei. Este vorba despre Corul Catedralei Mitropolitane, care a fost, odinioară, dirijat chiar de marele muzician Gavriil Musicescu.
La doar câţiva paşi de Catedrala Mitropolitană, te înscrii pe firul spiritual care se agaţă de Mănăstirea cu Biserica Trei Ierarhi. Lăcaşul de cult face parte din ctitoriile de seamă ale domnitorului Vasile Lupu, un veritabil giuvaier arhitectonic, construit la început de secol XVII.
Elementul de unicitate este redat, chiar şi la o privire superficială, de ornamentaţia exterioară – o broderie de piatră de la temelie ţesută până la cornişa ulucelor.
Aici odihnesc foştii domnitori Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza.
Din nou, distanţa pare să se comprime la infinit, căci următorul lăcaş de cult biserică – Biserica „Sf. Nicolae“ – Domnesc este la o aruncătură de băţ. Aici inima bate necontenit sub semnul dragostei. datorită numărului mare de tinere perechi ce aleg să-şi unească destinele în faţa altarului acestei biserici. Credincioşii sunt atraşi de magnetul istoric, de o încărcătură imensă, iar slujbele care se săvârşesc în biserica ştefaniană de lângă Palatul Culturii din Iaşi sunt animate de Corul „Mira“, o formaţie care a cucerit, prin vocea lor, ţări precum Olanda, Belgia, Danemarca sau Austria.
Proaspăt restaurată, mănăstirea Golia, situată în plin centrul oraşului, este ca o fortăreaţă care însă nu îţi dă, nicicând, sentimentul de închidere, ci dimpotrivă. Biserica de care se leagă numele domnitorului Vasile Lupu, a fost ridicată undeva în secolului al XVI-lea şi îşi arogă meritele unei arhitecturi care-i conferă unicitate în raport cu specificul bisericilor ortodoxe din regiunea Moldovei, îmbinând o gamă largă de stiluri, cu precădere baroc şi bizantin. De altfel, biserica este considerată, de unii specialişti, ca fiind monumentul care marchează începuturile barocului în Ţările Române.
Şi catolicismul ieşean îşi regăseşte spiritualitatea într-o construcţie măreaţă, într-o vecinătate discretă cu Mitropolia Iaşi. Vechea catedrală episcopală din Iaşi devenise neîncăpătoare, însă opoziţia regimului comunist a făcut ca proiectul să prindă viaţă abia după 1989.
Episcopul Petru Gherghel este cel care a pus piatra de temelie pentru noul lăcaş, însă şi aici culoarul nu a fost unul neted. Prefectura Iaşi a dispus sistarea lucrărilor, indicând faptul că biserica ar fi prea aproape de Bulevardul Ştefan cel Mare şi ar afecta vizibilitatea clădirilor din jur. Spiritualitatea catolică a răsuflat abia după anul 1992, iar la 1998 a fost săvârşită prima liturghie de către PS Petru Gherghel. De atunci, istoria catedralei îşi scrie şi rescrie istoria pe pământ ieşean.
Cea mai veche mărturie scrisă a oraşului, o inscripţie în piatră de la 1395, o regăsim la Biserica Armeană din Iaşi. Lăcaşul este marca armenilor, dispersaţi peste tot în România, care însă şi-au stabilit punctul de echilibru spiritual în construcţia de biserici şi mănăstiri. De altfel, regiunea Moldovei este presărată de astfel de mărturii spirituale, cele mai vechi biserici armene fiind găzduite pe meleaguri moldave – cea de la Iaşi având o având aproximativ 620 de ani. Spre deosebire de creştinii ortodocşi români, ortodocşii armeni au numai 6 sărbători mari de-a lungul anului: Naşterea Domnului, pe 6 ianuarie (după calendarul de rit vechi), Sărbătoarea Învierii, Sărbătoarea Înălţării, care variază, conform calendarului, Sfânta Cruce, Naşterea Maicii Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul.
Cel mai vechi lăcaş de cult mozaic din România Sinagoga Mare din Iaşi este, de peste 400 de ani, un monument de o încărcătură simbolică neţărmurită, inclusă în Lista Monumentelor Istorice din România şi, recent, în World Monuments Fund.
Cea mai vehiculată dată istorică se învârte în jurului faptului că locul vechiului templu mozaic a fost cumpărat imediat după întemeierea primei comunităţi evreieşti din România, în jurul anului 1658. Sunt, desigur, şi variante care înclină spre faptul că edificiul a fost ridicat treptat, în perioada 1657-1682, în locul Mănăstirii Aron Vodă sau că, mergând cu mai mult aplomb în arhivele istorice, acel loc ar fi fost deja amenajat, fiind spaţiul de desfăşurare al unei sinagogi mici, din lemn, încă din anul 1582. Lăcaşul de cult evreiesc se află de mai mulţi ani înconjurat de schele. Sinagoga se află de mai mulţi ani înconjurată de schele, însă comunitatea evreiască din Iaşi îşi pune mari speranţe în World Monuments Fund, pentru ca, în scurt timp, edificiului să-i fie redată strălucirea de altădată.
Credit pentru FOTOGRAFIILE ALB-NEGRU revin
https://www.facebook.com/iasifotografiivechi
***
Spiritualitatea Iaşului nu poate fi epuizată în rânduri scrise, rostite sau redate în imagini. Iar lucrul acesta este valabil pentru întregul judeţ, căci, atunci când vine vorba de Iaşi, chiar dacă nu ştii niciodată ce te aşteaptă când porneşti la drum, fiecare pas făcut scurtează ruta unei întâlniri cu propriul destin, aşa cum susţine Florin Bărhălescu- ghid cu state vechi şi Manager al unei agenţii de turism din Iaşi.
Biserica Ortodoxă Română face concurență instituțiilor bancare, intrând pe piața creditelor prin intermediul a două Case de Ajutor Reciproc (CAR) deschise la Iași și Craiova.
Potrivit președinților celor două CAR-uri, majoritatea celor care apelează la serviciile lor sunt preoți, iar dobânzile oferite sunt de 6, respectiv 9%.
Dacă la Craiova, toți credincioșii din cadrul Mitropoliei Olteniei pot beneficia de un credit oferit de biserică, având nevoie de doi giranți și o cotizație lunară, în capitala Moldovei creditele sunt destinate doar preoților și angajațiilor BOR și soțiilor acestora.
Astfel, CAR-ul deschis la Iași, care funcționează din 2010, oferă credite cu dobânzi de 6%, iar pentru a putea lua un asemenea împrumut, clericii trebuie să plătească o taxă de înscriere de 35 de lei, o contribuție lunară de 30 de lei, plus 2 lei pentru fondul de înmormântare, boală sau de naștere. Suma maximă ce poate fi împrumutată este 15.000 de lei, pe o perioadă de 12 sau 24 de luni.
La Craiova, CAR-ul are aproape 1.500 de membri, taxa este de 75 de lei lunar, suma maximă ce poate fi împrumutată este 10.000 de lei, iar împrumutatul are nevoie de trei giranți.
