Turiştii care au vizitat judeţul Tulcea, în minivacanța de 1 Mai, au avut parte de mai multe evenimente.
În centrul oraşului Tulcea se desfășoară Festivalul „Micului cel Mare”. Bucătarii își etalează măiestria în prepararea mititeilor, pregătiți după diverse rețete, dar nu lipsesc nici alte preparate: tocănițe gustoase la ceaun, bulz, cârnaţi afumaţi sau picanți, jamboane, salate colorate, dar și deserturi, de la dulciuri preparate în casă la plăcinte sau înghețată.
Tot în Piața Civică sunt prezenți și meșteri populari cu produse de artizanat, iar ”Orăşelul Copiilor” de la Lacul Ciuperca îi așteaptă pe copii, părinţi și bunici într-un parc de distracții amenajat cu tobogane, carusele, piste cu maşinuţe și trenuleţe.
Festivalul se va încheia în această seară, cu un spectacol.
Tot de astăzi, începe perioada de pescuit recreativ pe Lacul Ciuperca din municipiul Tulcea.
Până la finele lunii, este permis pescuitul pe o latură a lacului, semnalizată corespunzător, iar taxa de pescuit va fi de 10 lei/zi pentru o persoană, respectiv 5 lei/zi pentru pensionari, taxă ce se achită anticipat. Pescuitul va fi permis între orele 05:00 și 18:00, cu o singură undiță și cel mult două cârlige, fiind permisă reținerea unei capturi de 3 kg de pește.
Cererea de mici pentru minivacanţa de 1 Mai din acest an s-a majorat cu 30% faţă de anul trecut, estimează Asociaţia Română a Cărnii. Cei mai căutaţi sunt micii din porc şi vită.
Micul sau mititelul a devenit un simbol de 1 Mai, deși în ultima perioadă s-a scumpit considerabil.
Potrivit directorului Asociaţiei Române a Cărnii, Dana Tănase, 18 milioane de mici ajung zilele acestea pe grătare.
”Există o creştere a cererii de mici pe piaţă. Estimăm această creştere ca fiind de 30%, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2022. Producţia totală de mici este estimată la aproximativ 1.500 tone pentru această minivacanţă de 1 Mai, ceea ce ar însemna 18 milioane de mici, luând în calcul faptul că în general un mic are cam 80 grame înainte de a-l pune pe grătar. Dacă ne gândim că românul consumă în genere doi mici, ar însemna că jumătate din populaţia actuală s-ar desfăta cu acest emblematic produs”, a declarat Dana Tănase.
Istoria micului datează de la sfârşitul secolului 19, când, din lipsă de maţe de porc pentru cârnaţi, Restaurantul Iordache din centrul istoric al Capitalei a pus pe jar un produs nou, din carne tocată, condimentat cu chimen, cimbru, piper, sare şi bicarbonat. Această ultimă substanţă, interzisă pentru consum în spaţiul comunitar, a dus în februarie 2014 micul românesc pe lista neagră a Uniunii Europene. Au fost patru luni de tristeţe, dar în iunie, la începutul verii, România a primit o derogare de la Comisia Europeană, astfel că, de atunci, micul românesc poate circula liber, chiar şi la export.
„Principalul obstacol în comerţul intraunional cu mici îl constituie pesta porcină africană. Ca atare, doar companiile care utilizează carne de porc materie prima eligibilă, provenită din state membre ale UE lipsite de restricţii pentru această boală, pot livra către magazinele româneşti aflate în ţările unde există comunităţi mari de români. Estimarea companiilor care livrează în spaţiul european indică o creştere a cererii de mici de 10% comparativ cu restul anului”, a subliniat directorul executiv al ARC.
Deşi nu există o statistică oficială privind consumul de mici în România, estimările ARC arată un consum anual de aproximativ 200-250 milioane mici, respectiv în jur de 20.000 tone.
Și pentru că face parte din tradiție ca românii să încingă grătarele în aer liber pentru prepararea micilor, pompierii îi sfătuiesc să folosească doar locurile special amenajate pentru acest lucru și să ia măsuri pentru evitarea incendiilor.
Studiul privind calitatea mititeilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Hrană sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră”. Prin această campanie, Asociaţia Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr și grăsimi și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor, se arată într-un comunicat APC.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 25 tipuri de mititei, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor. Au fost analizate sortimente de mici fabricate/distribuite de către: Auchan, Integra, Suraki, Cora, Galli Gallo, Agro Ardeal, Doly Com Distributie, Carrefour, Valmar, Angst, Mega Image, Pedra Meat Expres, Smithfield, Westfleisch, Lidl, Penny si Kaufland.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Mititeii sunt semipreparate culinare realizate din amestec de cărnuri, provenite de la o specie sau mai multe specii, apă, condimente, sare şi bicarbonat de sodiu.
La fabricarea mititeilor analizaţi s-au folosit următoarele ingrediente: carne de porc, carne de vită, carne de oaie, carne de caprioară, carne de cerb, carne de urs, piept pui cu piele, pulpe pui cu piele, slănină, seu de vită, apă, sare, sare iodată, sare de mare neiodată, chimion, ardei iute, cimbru, coriandru, enibahar, boia iute, boia dulce, chimen, piper, extract de boia de ardei, usturoi, usturoi deshidratat granulat, nucşoară, ceapă, pătrunjel, maghiran, dextroză, maltodextrină, zahăr, hidrolizate proteice vegetale, supă de vită, supă de oase de vită, ulei de floarea soarelui, fibră de soia, fibre vegetale, arome, aromă de fum, ascorbat de sodiu, acid ascorbic, acetat de sodiu, acid citric, carmin, nitrat de potasiu, bicarbonat de sodiu, carbonaţi de sodiu, lactat de sodiu, izoascorbat de sodiu, procolor, superfrich şi monoglutamat de sodiu.
Conținutul de carne la produsele analizate variază între 61,5% și 90%.
Top 10 mititei după conţinutul de carne:
1. Valmar de la Pleşcoi – mititeii din oaie şi vită: 90% carne;
2. Galli Gallo – mititeii din carne de curcan: 85% carne;
3. Auchan – mititeii din carne de porc, vită şi oaie sau din carne de porc sau din carne de vită şi oaie sau din carne de porc şi vită: 83,68% carne;
4. Mega Image – mititeii din carne de porc şi vită: 83% carne;
5. Agro Ardeal – mititeii din carne de porc şi vită: 82% carne;
6. Cora – mititeii din carne de vită şi porc sau din carne de vită şi oaie: 77% carne;
7. Smithfield – mititeii din carne de porc, vită şi oaie: 72% carne;
8. Angst – mititeii din carne de vită şi berbecuţ: 72,63% carne;
9. Doly (Kaufland) – mititeii din carne de vită, porc şi oaie: 71,5% carne;
10. Doly (Kaufland) – mititeii din carne de porc şi vită: 61,5% carne.
La 28% dintre produsele analizate nu se specifică conţinutul de carne, fapt ce contravine prevederilor legale aplicabile etichetării produselor. Următoarele mărci nu au menţionată cantitatea de carne care se regăseşte în reţeta de mititei aflată la comercializare, după cum urmează:
Auchan la micii populari realizaţi din carne de porc şi vită;
Integra la micii din carne de porc, vită şi oaie;
Suraki la micii vânătoreşti şi la micii de berbecuţ;
Carrefour la micii realizaţi din carne de vită şi porc;
Mega Image la micii formaţi;
Pedra la micii din carne de pui.
„La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aibă în vedere pe de o parte conținutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziție. Trebuie să evitaţi acei mici care au în compoziție arome, aromă de fum şi aditivii alimentari, precum: glutamatul monosodic, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoacorbatul de sodiu. Totodată, trebuie evitate produsele cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale și fibra de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă. Alte aspecte la fel de importante de urmărit sunt termenul de valabilitate ( 5 – 7 zile de la data producerii) şi condiţiile de păstrare (0 – 4 grade celsius) pe perioada valabilităţii”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.
