Primăria Techirghiol și UDTR organizează, în perioada 12-14 iulie 2024, cea de-a treia ediție a Festivalului Plăcintelor.
Deschiderea evenimentului va avea loc vineri, 12 iulie, la ora 19.00, iar timp de trei zile, participanții vor putea savura specialități culinare românești și turcești. Totodată, cei prezenți vor avea parte de un program artistic deosebit, susținut de interpreți apreciați ai muzicii tradiționale și de ansambluri coregrafice renumite din Dobrogea.
Mihai Călin, organizatorul artistic al Festivalului Plăcintelor Techirghiol, ediția 2024, cu o invitație sonoră:
Redactor: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Primăria Techirghiol
Singurul ghid de turism autorizat din oraşul Sulina, Mihai Călin, susţine că anul trecut a fost unul ‘criminal’ pentru speciile protejate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), din cauză că foarte mulţi turişti şi conducătorii ambarcaţiunilor în care se aflau nu au respectat regulile unei rezervaţii.
El a declarat că unii turişti au păşit din nou pe Insula Păsărilor din Golful Musura, deşi accesul în zonă este interzis, şi s-au fotografiat ţinând în braţe pui de păsări sălbatice, astfel punând în pericol păsările admirate.
‘Anul trecut a fost un criminal, din cauză că au venit foarte mulţi turişti cu motoare foarte puternice şi nu au respectat nicio lege, nici măcar pe cea a bunului simţ. Nu se uitau că ai copii sau bătrâni în barcă, ei treceau în viteză pe lângă tine, rupeau nuferi (specie protejată, n.red.) şi nu mai vorbesc de mizerie. Sper ca anul acesta să fie civilizaţi’, a afirmat Mihai Călin.
Ghidul de turism a mai spus că printre cele mai căutate locuri au fost Pădurea Letea, Pădurea Caraorman, plaja de la Marea Neagră şi insula Musura din golful omonim, în ultimul loc menţionat unii turişti coborând deşi accesul este restricţionat.
‘Din an în an, sunt tot mai mulţi curioşi şi inconştienţi care coboară pe insulă şi strică tot. (…) Şi anul trecut s-au mai oprit turişti acolo, deşi erau puse afişe (privind restricţionarea accesului, n.red.) la gurile de vărsare pe canalul Musura, dar cu toate acestea turiştii opreau, prindeau pui şi făceau poze cu ei. Odată ce ai pus mâna pe un pui, imediat pasărea nu-l mai recunoaşte şi îl exclude din cuib, iar el moare’, a amintit Mihai Călin.
În opinia lui, singura soluţie pentru oprirea deteriorării habitatelor din Insula Musura este creşterea sancţiunilor aplicate de autorităţi.
De altfel, majorarea acestora este unul din subiectele pe care ministrul Mediului le va discuta săptămâna aceasta într-o discuţie cu guvernatorul Rezervaţiei.
Apărută după anul 1980, insula sau peninsula Musura, numită de localnici şi Insula Fericirii sau Insula K, constituie o zonă de o importanţă deosebită pentru cercetători şi au solicitat declararea acesteia drept zonă strict protejată.
‘Insula Musura este în continuă transformare, mai ales în partea românească, fiind frecvent complet spălată de furtuni, fărâmiţată în mai multe insule care se reunesc în unii ani, iar în alţii se scufundă. În Baia Musura suntem martori ai genezei unui pământ nou şi pionieratului florei şi faunei, ai modului de instalare a diferitelor specii în procesul de succesiune primară, într-un ritm mult mai accelerat decât s-a putut constata în cazul evoluţiei insulei Sacalin’, afirma în urmă cu un an cercetătorul Institutului Naţional Delta Dunării, Mihai Marinov.
Administraţia RBDD a anunţat pe data de 21 august 2019 că a interzis accesul turiştilor pe insula K, zonă de importanţă ornitologică majoră ca loc de cuibărit, odihnă şi hrănire, după ce pe data de 31 iulie 2019 acolo au fost identificate mortalităţi la păsările sălbatice, cormorani, chire de mare şi pescăruşi.
‘Rezultatele analizelor indică posibilitatea evoluţiei unei boli de natură toxicologică, în literatura ştiinţifică fiind descrise intoxicaţii cu toxine produse de unele specii de alge marine’, se specifica în comunicatul Administraţiei RBDD emis la vremea respectivă.
