Nemulțumiri la Teatrul de Stat Constanța. 47 de angajați și colaboratori au transmis autorităților un memoriu

Publicat de , 21 februarie 2019, 08:35

47 de angajaţi şi colaboratori ai Teatrului de Stat Constanţa au trimis un memoriu către Consiliul Judeţean, Primăria, Prefectura Constanţa, Ministerul Culturii şi UNITER. Ei susţin că  autorităţile locale constănţene nu sunt capabile să patroneze activitatea teatrală şi analizează posibilitatea de a cere Ministerului Culturii să preia teatrul sub autoritatea sa.

„În contextul în care cultura constănţeană pare lovită de un blestem, ce ţine de felul cum conducătorii acestui oraş şi judeţ o tratează şi au tratat-o în toată perioada postrevoluţionară, noi, actori, colaboratori și angajaţi din departamentele artistic, tehnic, producție și administrativ ai Teatrului de Stat Constanţa, am decis să facem acest memoriu, pentru a încerca să împiedicăm un alt declin previzibil sau chiar desfiinţarea instituţiei noastre“, se arată în memoriu.

Angajaţii teatrului reclamă situaţia infrastructurii, spunând că sala în care îşi desfăşoară activitatea este prea mică, sistemul de încălzire este defect, reţeaua electrică – suprasolicitată, iar autorităţile nu şi-au respectat promisiunea de reabilitare a clădirii.

„Chiar dacă suntem singurul teatru profesionist, de repertoriu, din Dobrogea, un teatru înființat în 1951 și cu o istorie glorioasă, ce cuprinde mari nume ale teatrului românesc, situaţia infrastructurii este una deplorabilă, aşa cum autorităţile locale şi judeţene ştiu foarte bine. Este frustrant să comparăm cum suntem trataţi noi la Constanţa şi cum sunt tratate teatrele din alte oraşe mari sau mici ale ţării – Cluj Napoca, Sibiu, Oradea, Iași, Sfântu Gheorghe, Focșani, Râmnicu Vâlcea, Bârlad, Brăila, Galați, Târgoviște etc. –, cum ştiu autorităţile din alte părţi ale ţării să profite de potenţialul de dezvoltare a turismului pe care o astfel de instituţie îl are“, scriu semnatarii memoriului.

Ei mai notează că apariţia scrisorii deschise a şase actori ai teatrului, în care erau prezentate mai multe acuzaţii la adresa managerului Dana Dumitrescu, a fost ocazia aşteptată de conducerea CJ pentru înlocuirea sa.

Măsura a avut ca urmări demisia mai multor angajaţi ai  teatrului din posturi greu de ocupat, cu meserii rare, iar activitatea teatrului este în pericol să fie blocată.

„Considerăm că trebuie reparate urgent daunele de imagine şi pierderea de credibilitate, prin reconsiderarea măsurilor luate împotriva managerului şi a concluziilor raportului rezultat în urma controlului. Urmează să evaluăm posibilitatea de a cere Ministerului Culturii să preia sub autoritatea sa Teatrul de Stat Constanţa (cu tot cu clădire, dacă se poate), ceea ce ar crea şi cadrul pentru obţinerea statutului de TEATRU NAŢIONAL, pe care îl dorim şi considerăm că îl merităm, prin calitatea actului artistic. De asemenea, am scuti autorităţile locale de bătaia de cap pentru o instituţie faţă de care au dovedit că nu au niciun respect şi nicio preocupare reală“, mai scriu actorii în memoriu.

Memoriu pentru urgentarea soluționării problemei dragării Dunării

Publicat de Arantxa Catană, 15 martie 2018, 17:01

În data de  27 februarie 2018, Organizația Patronală Constanța Port Business Association a transmis un memoriu (cu documente tehnice și economice anexate) către europarlamentarul Claudia Țapardel, membră a Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, prin care  solicită ca în calitatea acesteia de europarlamentar și de reprezentant al statului român, să se  implice, urgent, în vederea soluțonării problemei dragării Dunării, de către Guvernul Bulgar. 

Ca urmare a acestui demers, în data de 12 martie, europarlamentarii PSD și ALDE au transmis o scrisoare Președintelui al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Comisarului pentru Transport, Violeta Bulc, Președintelui al Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European, Karima Delli.

„Vă adresăm această scrisoare deschisă pentru a veni în sprijinul stakeholderilor români din sectorul de navigație maritim și fluvial. Prin această scrisoare ne exprimăm îngrijorarea cu privire la neefectuarea operațiunilor de dragaj de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria. Lipsa disponibilității de colaborare manifestate de partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra înregului sistem de transport european și asupra economiilor statelor membre.(….)

Deși și-au luat în repetate rânduri angajamentul să asigure o întreținere corespunzătoare a Dunării, autoritățile bulgare au eșuat lamentabil în atingerea acestui scop, blocând indirect accesul Cargo în și din Europa. Din acest motiv, industria românească a înregistrat pierderi semnificative care au rezultat din creșterea prețurilor operațiunilor de transport pentru produse agricole și materii prime, contribuind în aceleași timp și la reducerea activităților turistice în Delta Dunării. Nu în ultimul rând, lipsa predictibilității navigației interne a condus la redirecționarea transportului materiilor și mărfurilor ce puteau fi transporatate pe Dunăre către alte porturi europene, lărgind decalajul de dezvoltare dintre vest și est.

În calitatea noastră de reprezentanți ai României în Parlamentul European, considerăm că această situație nu este doar îngrijorătoare, ci și inacceptabilă. Vrem să subliniem faptul că lipsa dragajului nu este o problemă regională românească, ci în primul rând una europeană care afectează piața unică. Dunărea este unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, din lungimea căruia jumătate, adică 1100 km, străbate România. Trebuie subliniat faptul că Dunărea reprezintă atât un punct de intrare în inima Europei, cât și un punct de referință de-a lungul mai multor axe strategice. De asemenea, în contextul discuțiilor care au loc pentru dezvoltarea unui sistem de transport modern și sustenabil, navigația internă reprezintă una din cele mai curate alternative și este crucială în implementarea țelurilor noastre multimodale.

Până în acest moment, autoritățile române au făcut numeroase încercări de a rezolva aceste probleme prin negocieri bilaterale. Acestea au încercat să-și abordeze omologii bulgari în mai multe ocazii, inclusiv la nivel european, printre altele pe parcursul zilelor TEN-T din Rotterdam în anul 2016 și la întâlnirea miniștrilor de transport din Luxembourg în anul 2012. În final, autoritățile române au efectuat din proprie inițiativă și pe cheltuiala lor operațiuni de dragaj. Aceste încercări nu au condus însă nicăieri, iar dialogul a fost suspendat. De asemenea, nu am primit încă nicio rezoluție concretă privind notificările formale și informale pe care noi, în calitate de membrii ai Parlamentului European, le-am transmis în repetate rânduri Comisiei.

Prin urmare considerăm că aceasta nu mai reprezintă o problemă bilaterală. Ca atare, intenția noastră este să ridicăm din nou această problemă la nivel european și să solicităm o intervenție promptă a instituțiilor europene în rezolvarea acestei chestiuni de mare importanță pentru sectoarele de transport și turism. Autoritățile române și stakeholderii sunt dispuși să inițieze dialogul și să susțină partea bulgară în îndeplinirea obligațiilor lor privind dragarea sectoarelor navigabile ale Dunării. Ne bazăm pe sprijinul dumneavoastră”.

Contactată telefonic de către Radio Constanța, Claudia Țapardel a declarat că este optimistă în privința rezultatului demersului întreprins, comisarul pentru Transport, Violeta Bulc, asigurâd-o personal că va urgenta demararea operațiunii de dragaj de către partea bulgară. Europarlamentarul a mai declarant că de colegii bulgari a aflat că partea de licitații a fost încheiată și că acum totul depinde de găsirea fondurilor necesare demarării lucrărilor.

Redactor: Cristina Iliuță