Ruta fluvială Constanța – Linz, parte a Coridorului de mijloc – Midle Corridor, care leagă țări din Asia cu vestul Europei, poate fi privită și ca o “autostradă” care facilitează un transport de mărfuri în condiții avantajoase din punct de vedere economic.
Pe această rută pot fi valorificate și alte porturi de operare, pentru că, în ziua de azi, un port nu mai este doar un loc de acostare a vapoarelor, ci unul în care operațiunile logistice au un rol tot mai important.
Laurențiu Despina a discutat despre aceste teme cu Viorel Panait, președintele Constanța Port Business Asociation – Asociația oamenilor de afaceri din Portul Constanța:
Traficul pe canalul Dunăre – Marea Neagră este un segment operațional care, în pofida situației delicate cu care se confruntă întreaga economie națională, derulează activitate în parametri optimi și transmite semnale pozitive. În această perioadă, transportul de marfă care tranzitează Canalul se menține la cote ridicate și, din acest punct de vedere, poate fi un argument încurajator pentru economia românească.
Un reportaj realizat de Laurențiu Despina cu directorul de exploatare al ACN, Lucian Bucuroiu.
Domnule director, ne aflăm într-o perioadă mai delicată prin care trecem cu toții…populația, economia sunt afectate de această situație de criză. Care este situația la Administrația Canalelor Navigabile din punct de vedere al traficului de mărfuri?
Lucian Bucuroiu: În câteva cuvinte, este bine. Pot să vă spun că traficul față de aceeași perioadă a anului trecut, la două luni, este mai mare cu 9,34 %, iar față de ce era prognozat avem o depășire de 30 % (tone-capacitate). Iar pe luna martie avem deja o depășire de 400.000 tone.
Da, sunt câteva vești bune, dar anticipați că va urma și o perioadă de scădere?
Lucian Bucuroiu: Nu foarte curând. Din datele pe care le avem, toți agenții fac eforturi ca să se mențină deschise granițele, undeva trebuie să se miște această marfă. Există marfă și atâta timp cât există, ea trebuie să se miște, să circule. Dacă noi închidem toate canalele de transport va fi o problemă pentru întreaga Europă. Deocamdată, Dunărea, inclusiv Canalul Dunăre – Marea Neagră reprezintă cea mai sigură cale de transport. Sunt echipaje formate din 7-8 oameni la bordul unui împingător, care poate avea între una și șase barje. Se poate transporta o cantitate mare de marfă, fără mari pericole. Cei 7-8 oameni care fac parte din echipajul împingătorului sunt izolați din momentul în care pleacă din portul de încărcare și până la destinație, neavând posibilitatea să intre în contact cu multă lume.
Care sunt mărfurile care se transportă?
Lucian Bucuroiu: Din punct de vedere al încărcăturii, la 2 luni (ianuarie și februarie), minereu – 29 %, produse agricole – 39 %, produse chimice – 13 %, cărbuni, lignit, țiței – 6 %, metale și produse din metale – 3%, cocs și produse rafinate – 6%, mașini și utilaje – 1%, produse alimentare – 1%. Sunt produse care transzitează canalul, poate fi vorba de import sau de export.
PORTUL CONSTANŢA: Refacerea vechiului Drum al Mătăsii, metodă de creștere a traficului de mărfuri
Publicat de Arantxa Catană,
5 octombrie 2017, 15:15 / actualizat: 5 octombrie 2017, 16:31
În perioada următoare se vor face investiţii pentru ca Portul Constanţa să devină mai atractiv şi mai eficient.
Declaraţia a fost făcută de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, prezent la Summitul internaţional „Drumul Mătăsii”, care a început astăzi, în Portul Constanţa.
„Implementarea unor măsuri și facilități pentru transportatori și operatori care să încurajeze și să stimuleze traficul general de mărfuri. Ne referim aici la facilitățile fiscale, la reducerea birocrației legate de documente și formalități și la scăderea timpilor de așteptare care să se traducă în final prin creșterea profitului, atât pentru transportatori, operatori, cât și pentru Portul Constanța. Astfel, în paralel avem prevăzute proiecte de investiție care să mărească hinterland-ului Portului Constanța pentru toate tipurile de transport: rutier, feroviar, fluvial și care să sprijine direct fluxul de mărfuri spre și dinspre Portul Constanța”, a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.
Peste 200 de delegaţi din 12 ţări participă la Summitul internaţional „Drumul Mătăsii”, organizat în Portul Constanţa, începând de astăzi.
Preşedintele Asociaţiei Drumul Mătăsii, Apti Metin, ne-a vorbit despre scopul summitului.
„Acest summit are o importanță deosebită în vederea dezvoltării infrastructurii în regimul de parteneriat public privat care va reprezenta o supapă importantă de finanțare și care poate accelera relațiile proiectelor și poate contribui decisiv la stabilirea ritmului de creștere. Așteptați de toți actorii și beneficiarii care operează pe acest vechi drum al mătăsii. Dorim o refacere și o revigorare a vechiului Drum al Mătăsii, dorim de asemenea să controbuim la realizarea unui pas pentru întărirea legăturilor economice-comerciale pentru piața unică europeană, a piețelor din Asia centrală, care să ducă în final la creșterea traficului de mărfuri”, a precizat Apti Metin.
Drumul Mătăsii era cea mai importantă rută comercială şi culturală, ale cărui baze au fost puse în China Antică.
Avea peste 6.500 kilometri, şi era străbătut de negustori pentru a-şi vinde marfa în Occident.
Acum, China va investi peste 120 de miliarde de dolari în modernizare aşa-numitului Drum al Mătăsii.
Este vorba, mai exact, de două rute – maritimă şi terestră – care să transporte mărfuri în Orientul Mijlociu, Europa Centrală şi Africa iar Portul Constanţa ar putea fi un punct de trecere.
