Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Macedonia de Nord că, în conformitate cu datele transmise de Ministerul Afacerilor Interne local, vineri, au fost derulate o serie de acţiuni menite să prevină desfăşurarea unui atac terorist pe teritoriul acestei ţări.
Trupele speciale ale MAI local au acţionat pe baza unor informaţii privind iminenţa comiterii unui act terorist de către membri ai structurilor islamist-radicale susţinătoare ale ISIS.
Autorităţile Republicii Macedonia de Nord au luat măsuri suplimentare de asigurare a securităţii instituţiilor publice şi în locurile aglomerate.
„Pe cale de consecinţă, se recomandă cetăţenilor români să acorde atenţie persoanelor din jur, să manifeste atenţie sporită în zonele aglomerate, în special în centrele comerciale, şi să monitorizeze publicaţiile locale pentru obţinerea informaţiilor actualizate de pe acest spaţiu geografic”, ptrivit unui conunicat transmis de MAE.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Skopje: +38923228055 şi +38923228058, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.
De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Macedonia de Nord: +38970242917.
MAE mai recomandă consultarea paginilor de Internet skopje.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îţi poate salva viaţa!”.
Miniştrii de externe de la Atena şi Skopje, Nikos Kotzias şi Nikola Dimitrov, au semnat duminică, în localitatea de frontieră Prespes, în Grecia, acordul ce prevede schimbarea numelui actualei Foste Republici Iugoslave a Macedoniei în Macedonia de Nord, deschizându-i calea pentru aderarea la Uniunea Europeană şi NATO, informează AFP.
La ceremonia desfăşurată pe malul lacului de frontieră Prespes, au fost prezenţi prim-miniştrii celor două ţări, Alexis Zipras, respectiv, Zoran Zaev, negociatorul ONU Matthew Nimetz şi şefa diplomaţiei UE Federica Mohgherini.
Festivităţile vor vor continua cu un prânz pe malul macedonean al lacului Prespes.
„Astăzi ne facem datoria patriotică (…), un pas istoric pentru a închide rănile trecutului, pentru a deschide calea cooperării pentru ţările noastre, pentru Balcani şi pentru întreaga Europă”, a spus Tsipras.
Intervenind după 27 de ani de neînţelegeri, acest acord este de ”importanţă strategică şi poate muta munţii” pentru a aduce stabilitate şi prosperitate, a declarat la rândul său social-democratul macedonean Zoran Zaev.
Compromisul a fost deblocat prin venirea sa la putere în 2017, succedând dreptei naţionalist. Preocuparea europeană în legătură cu influenţa Rusiei în regiune a fost de asemenea decisivă, spun analiştii.
Acordul de 20 de pagini vizează soluţionarea uneia dintre ultimele certuri moştenite după dezmembrarea Iugoslaviei.
De la independenţa vecinului său în 1991, Grecia s-a opus menţinerii numelui Macedoniei, deoarece ea are propria provincie nordică cu acelaşi nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru Marele, bijuterie a patrimoniului istoric grec.
Cei doi tineri actuali prim-miniştri au trebuit să facă faţă unor reacţii puternice în ţările lor, din partea opoziţiei de dreapta şi din partea unei părţi naţionaliste a opiniei publice.
Acuzat de „trădare” de către ultraşi greci, Alexis Tsipras a supravieţuit sâmbătă unei moţiuni de cenzură depusă împotriva guvernului său de rivalul său conservator Kyriakos Mitsotakis.
În Macedonia, preşedintele Gjorge Ivanov intenţionează să-şi exercite dreptul de veto pentru a bloca ceea ce opoziţia naţionalistă, de care este apropiat, a calificat drept „capitulare”, însă acest lucru ce nu poate întârzia totuşi decât puţin ratificarea documentului.
Intrarea în vigoare a acestui acord, în principiu în termen de şase luni, ar urma să ridice blocada grecească pentru aderarea micului stat balcanic la UE şi NATO.
De partea macedoneană, acordul trebuie ratificat de Parlament, aprobat prin referendum şi activat printr-o revizuire constituţională. Acesta va fi apoi supus ratificării de către Parlamentul grec.
Fluturând steaguri greceşti, câteva sute de localnici din regiune au manifestat duminică împotriva acordului de partea greacă a lacului, dar au fost ţinuţi la distanţă de ceremonie de baraje ale poliţiei.
Dar, la fel ca vineri şi sâmbătă la mitingurile de la Atena, mobilizarea a fost mai mică decât cea sperată de organizatori, care se opun oricărei împărţiri a numelui Macedonia.
Fostul prim-ministru grec Antonis Samaras, care era ministru de externe când a început disputa, este unul dintre oponenţii principali ai compromisului.
„Aţi recunoscut o aberaţie care nu va stabiliza zona, ci o va submina”, a declarat sâmbătă conservatorul, care a făcut să cadă guvernul său în 1993, supralicitând acest subiect.
Conservatorii greci au remarcat totuşi necesitatea unui compromis la începutul anilor 2000.
Atena subliniază că partea macedoneană se angajează în acord să renunţe la orice însuşire a moştenirii macedonene antice.
Pentru Kotzias, acordul ar urma să permită ţării să se concentreze şi asupra altor provocări regionale, dintre care prima este retensionarea relaţiilor cu Turcia.
Macedonia a fost primită în Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, dar mai mult de 140 de ţări, între care Rusia şi Statele Unite, au recunoscut ţara balcanică drept „Republica Macedonia”.
Skopje speră să obţină o dată pentru a începe discuţiile de aderare la UE la summitul european de la sfârşitul lunii iunie şi o invitaţie de aderare la NATO la jumătatea lunii iulie.
