Alternanța de rodire este un fenomen des întâlnit în livezile de pomi fructiferi, dar și în gospodăriile particulare și presupune variații ale producției de fructe.
Așadar, alternanța înseamnă că, după un an de recoltă abundentă, poate urma unul sau mai mulți ani în care pomii vor produce mai puține fructe sau nu vor rodi deloc. Nicu Ispas a discutat subiectul cu Trofim Ion – specialist în horticultură din localitatea tulceană Nalbant.
Perioadele cu temperaturi negative din primăvară pot crea pagube importante în plantațiile de pomi fructiferi. În ultimii ani sunt tot mai dese situațiile în care plantații pomicole întregi sunt compromise, neexistând soluții viabile de protejare a pomilor. Această stare de fapt poate anticipa, și în acest an, lipsa de pe piață a unor soiuri de fructe românești foarte apreciate. Nicu Ispas a discutat subiectul cu Ion Trofim, specialist în pomicultură, din localitatea tulceană Nalbant.
Domnule Trofim, cum ne dăm seama dacă un pom fructifer a fost afectat de temperaturile negative?
Ion Trofim: Temperaturile negative venite târziu, în primăvară, afectează mult piersicul, migdalul și caisul. Dar dacă temperatura este până la -3° să spunem, -1 … -2°, șansele de a scăpa cu fructe sunt mai mari. În schimb, dacă vine un ger de -3… -4°, atunci nu mai avem șanse, indiferent cu ce soluție venim și mai încercăm să rezolvăm anumite lucruri. De obicei se confundă atacul infecției de monilioză (brunificarea florilor și frunzelor și mumificarea fructelor n.red.) cu atacul produs de temperaturile scăzute. Prunul nu poate fi afectat acum. El înflorește peste o săptămână – două, deci 2-3 săptămâni este diferența ca perioadă de înflorire între celelalte specii. Cine a pus în Constanța, în sudul Constanței, de exemplu în zona Eforie-Agigea, toată linia în jos, în Mangalia, acolo e mama pierticului, caisului și a migdalului. Deci acolo sunt mai multe șanse de a avea fructe în fiecare an. Cu cât urcăm mai spre centrul țării, mai spre nord, șansele scad până la zero.
Există și metoda de a proteja plantația de frig prin focuri. Ce părere aveți despre această modalitate?
Ion Trofim: Nu dă rezultate în momentul în care se lasă ger! Gerul se instalează atunci când cerul este liber, nu avem nori deasupra. Se face inversiunea termică și, în momentul când facem foc, flacara și fumul pleacă cu o viteză extraordinară în sus, iar în stânga, în dreapta, la câțiva metri, temperatura este aceeași. Nu putem să ajutăm cu nimic livada respectivă. Doar dacă în curți sunt câțiva pomi se pune o plasă de umbrire și mai rezolvă cu un grad temperatura.
Redactor: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash.com
Cireșele, piersicile, nectarinele, caisele din Dobrogea, sunt așteptate cu nerăbdare. Vom găsi aceste fructe în piețele din Constanța? În aprilie 2019, informațiile erau că în cele aproximativ 60 de livezi din județul Constanța au fost afectați parțial sau total, pomii fructiferi. La Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Valu Traian, se preconiza că pierderile la cais vor fi de 100%, iar la piersic de 80%. SCDP a anunțat situația de urgență la Primărie, pentru a primi ajutor din partea Ministerului Agriculturii. Cu detalii a venit directorul Stațiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Constanța, Ion Caplan.
Liliana Moldoveanu – Care este situația în acest moment în privința pierderilor pe care le-ați anunțat în primăvară, acum suntem în luna iunie! Cum stăm cu pierderile la cais, la piersic?
Ion Caplan – Situația este mult mai gravă decât ne așteptam. Avem pierdere de 100% la cireș, pierdere de 95% la cais și pierdere de 85% la piersic. Este o problemă pe care noi n-am avut-o niciodată. Este primul an în care noi pierdem piersicul. Deci, piersicul este rezistent la temperaturi negative, dar în acest an a fost și el afectat, deoarece am avut temperaturi de minus 6, 7 grade, iar apoi o săptămână la rând brume în fiecare dimineață cu temperaturi de minus 2, minus 3 grade. Este primul an în care pierdem cireșul, nu s-a mai întâmplat. După statisticile noastre în ultimii 30 de ani cireș nu s-a pierdut în Dobrogea, dar, nu este numai în Dobrogea problema asta, este și la Iași și la Brăila, este cam în toată țara această problemă, dar, sunt soiuri de cireș care au scăpat, cele mai târzii. Cum știm cu toții, în acest an cireșele vor fi mai puține și vor fi și mai scumpe.
Liliana Moldoveanu – Ați primit ajutor din partea Ministerului Agriculturii?
Ion Caplan – Nu, până în prezent nu a primit nimeni nici un ajutor! Nu suntem numai noi în cauză, sunt multe ferme din județul Constanța și Tulcea și Ialomița, dar am făcut ce trebuia să facem. Am anunțat la Primărie, s-a format o comisie, s-a constatat și sperăm ca în perioada următoare toți fermierii să fie ajutați. Așa este normal, deoarece este calamitate, în multe locuri 100%. Noi sperăm ca Ministerul să vină în sprijinul nostru.
Liliana Moldoveanu – Ce soluții există ca pe viitor să nu mai pățim așa ceva?
Ion Caplan – Să știți că este un an atipic. E prima dată, în ultimii 25 de ani, când pomii înfloresc în luna martie. Deci, nu s-a întâmplat în 25 de ani de când sunt eu în stațiune aici, ca pomii să înflorească în luna martie. Ei, de obicei, înfloreau în luna aprilie. Deci este un an atipic și sperăm să nu se mai întâmple. Bineînțeles că noi am venit cu tot felul de soluții, am dat foc cu paie, fel și fel de intervenții. Am încercat să ținem pe loc pomii, să nu înflorească. Nu am putut pentru că a fost o perioadă foarte lungă. Nu am putut face față situației.
Liliana Moldoveanu – Ca o concluzie, cum o formulați în acest moment?
Ion Caplan – Viitorul nu prea este bun. Schimbările climatice vor veni, din ce în ce mai tare, către toată lumea. Noi trebuie, prin cercetare, să creăm soiuri care să înflorească mai târziu și să se coacă mai repede. Ăsta este viitorul. Avem deja un soi de cais creat la stațiune, Amiral se numește, care înflorește mai târziu și se coace mai devreme, dar diferența este de 3, 4 zile. Tot nu mă ajuta anul acesta.
Liliana Moldoveanu – Cercetarea aceasta durează un timp. Dumneavoastră știți cel mai bine.
Ion Caplan – Să creezi un soi durează și 15 ani. E foarte greu la pomi, la vie. E mai ușor la cultura mare, dar la pomi și vie este mai greu.
Pomii fructiferi din cele aproximativ 60 de livezi din Județul Constanța, au fost afectați parțial sau total, în funcție de zona în care se află, din cauza temperaturilor scăzute de la începutul lunii aprilie.
La Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă din Valu Traian, pierderile la cais sunt de 100%, iar la piersic de 80%. După ce a fost anunțată situația de urgență la primărie, se așteaptă primirea unui ajutor din partea Ministerului Agriculturii, afirmă directorul stațiunii, ing. Ion Caplan.
Ion Caplan – Este un an trist pentru pomicultorii din Dobrogea. În perioada 3-4 aprilie, am avut temperaturi înregistrate la stația meteo, în propria stațiune, de minus 5,1 grade, iar în câmp până la minus 7 grade. Avem pierderi de 100% la cais, iar la piersic de, până la, 80%. Pe lângă noi sunt și alți pomicultori, cum este pomicultorul de la Poiana, care are pierderi, foarte mari, atât la cais cât și la cireș. Pierderi sunt și la piersic, migdal, și la prun și la măr, depinde în ce fază de vegetație au fost prinși pomii. Dacă pomii au fost în floare, sunt afectați, majoritatea. Surprinzător, cireșul era în faza de “buton alb” și este afectata peste 80%. Anul acesta, pe lângă problemele cu înghețul, avem probleme și cu bolile, vom avea probleme taphrina și cu monilioza.
Carmen Secuiu – Stațiunea cum se va descurca?
Ion Caplan – Avem pierderi mari, dar, mai avem proiecte de cercetare, mai avem și ceva cultură mare, sperăm să ne ajute și cei de la minister, pentru că, e normal, dacă am avut probleme, să ni se deconteze, măcar, cheltuielile făcute până la această dată. Ne-am făcut toată procedura, am anunțat primăria, să se întrunească comisia pentru situații de urgență. Ne-am luptat cu această temperatură, am avut fum în toată livada. Și noi și ceilalți, care au livezi, dar, din păcate, n-a fost, o temperatură minimă, de minus 3 grade, s-a dus la minus 6, minus 7 grade în unele zone. Aceste lucru a dus la pierderea parțială sau totală a producției.
Carmen Secuiu – Câte livezi sunt în județul Constanța?
Ion Caplan – Peste 50, 60 de livezi. De la un nivel de 1, 2 hectare până la sute de hectare. În tot județul sunt pierderi, acum, depinde de, cât de mari sunt, la fiecare. Acum a venit și frigul. Noi avem și o fermă, de exemplu, la Eforie, și acolo pierderile sunt mai mici, iar, la Valu lui Traian pierderile sunt foarte mari. Pe o diferență de 10-12 km, s-a cunoscut. Și acolo sunt probleme, dar, nu așa de mari ca la Valu, pentru că a fost mai aproape de mare, și dacă vine frigul și marea are o temperatură, e greu să o răcească.
Realizator – Carmen Secuiu / Redactor – Liviu Predescu
Înfiinţarea culturilor de dud şi de goji sunt eligibile pentru finanţare din fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), suma maximă care poate fi accesată pe măsura dedicată pomiculturii fiind de 1,05 milioane de euro, a anunţat, marţi, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
„Supunem acum analizei Ghidul pentru exploataţiile pomicole la care aşteptăm propunerile şi observaţiile solicitanţilor până pe data de 15 noiembrie 2018. Versiunea consultativă vine cu o noutate prin introducerea speciilor de dud şi de goji ca fiind culturi eligibile prin submăsura 4.1a. Pentru decontarea cheltuielilor generate de înfiinţarea plantaţiilor pentru aceste specii se va aplica procedura de achiziţii de bunuri şi servicii a AFIR”, a menţionat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.
Instituţia a publicat versiunea consultativă a Ghidul solicitantului pentru investiţii în exploataţii pomicole finanţate prin submăsura 4.1a din PNDR 2020. Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenţiei, www.afir.info, la secţiunea Dezbatere Publică.
Prin intermediul submăsurii 4.1a, se acordă fonduri nerambursabile de maximum 1.050.000 de euro, cu o intensitate a sprijinului acordat de 50%, cu majorare până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în funcţie de beneficiar (tânăr fermier/forme asociative) şi de investiţie (ecologică/investiţii în zone cu constrângeri naturale etc.).
Potrivit sursei citate, solicitanţii din teritoriul ITI Delta Dunării vor putea depune proiectele în sesiunea deschisă la nivel naţional, cu respectarea Strategiei ITI.
Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe pagina de internet a variantei consultative a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1a. Toţi cei interesaţi pot să transmită propuneri sau observaţii pe adresa de e-mail consultare@afir.info până la data de 15 noiembrie 2018.
Peste 30 de livezi cu arbuşti şi pomi fructiferi au fost înfiinţate în Dobrogea, în ultimii trei ani, cu ajutorul fondurilor europene.
Este vorba de specii clasice dar şi de soiuri mai deosebite cum ar fi zmeur, mur sau migdal.
Directorul Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Valul lui Traian, Ion Caplan, spune că birocraţia este principala provocare pentru cei care vor să înfiinţeze o livadă cu ajutorul fondurilor europene:
„Este puțin mai dificil, pentru că birocrația este foarte grea în România, dar se obțin bani de la 50% poate lua orice om care depune un proiect; 70% dacă ai sub 40 de ani, până la 90% dacă ești în zonă defavorizată. Avem și în Dobrogea zone defavorizate, dar nu în toate comunele. Cei interesați pot veni să întrebe, noi oferim consultanță pentru o producție bună, cu roade bogate“, afirmă Ion Caplan.
