Muzeul de Artă Constanța sărbătorește Ziua Dobrogei prin lansarea volumului dedicat memoriei pictorului Cezar Atodiresei, un artist care a iubit spațiul dintre Dunăre și Mare, în compozițiile sale regăsindu-se peisajul specific dobrogean, peisaje marine sau personaje reprezentate pe plajă.
În 2022, după dispariția pictorului, familia acestuia a oferit Muzeului de Artă Constanța, cu titlul de donație, 80 de lucrări semnate de artist.
Catalogul „Cezar Atodiresei. Desen, pictură, obiect/ Drawing, Painting, Object”, lansat astăzi, este semnat de Silvia Stoica.
Despre activitatea remarcabilă a pictorului Cezar Atodiresei ne vorbește conservatorul Smaranda Tulea, de la Muzeul de Artă Constanța:
Târgul de Carte Gaudeamus Radio România, ediția Craiova 2024, organiează, astăzi, un nou eveniment editorial: lansarea romanului „Fata care știa să ningă”, semnat de Alexandru Mogoșeanu, scriitor și manager al postului Radio România Oltenia Craiova.
Evenimentul este moderat de Olguța Rădulescu Gugilă, atmosfera sonoră, susținută de Cătălin Glăvan – realizator Radio România Oltenia Craiova, iar invitate sunt Bianca Maria Marcu, Adela Gherghe și Aura Stuparu, în încercarea de a reprezenta cele trei stări, din carte, ale feminității.
Alexandru Mogoșeanu:
E o carte despre femei. Așa cum, la fel de bine, este o carte despre bărbați. Fiindcă nu putem supraviețui unii fără ceilalți. Toate în lume sunt două, nu? Soare și lună, lumină și întuneric, bun și rău, frumos și urât, viață și moarte; și am putea continua la nesfârșit. Despre dedicarea și devotamentul congenital al femeii și despre efortul masculin permanent de a-ți păstra puterea în folosul altora. E o carte despre dragoste, în cele mai imprevizibile forme ale ei și e o carte în care concretețea sentimentelor devine inutilă comparativ cu esența lor. E o carte despre noi, oricare am fi doi și o carte despre fiecare în parte. Undeva, pe parcurs, ea îl întreabă dacă știe de unde vine cuvântul ”dragoste”. Vine din limba slavă și înseamnă ”Minune”. E o minune că veți fi atât de mulți la această lansare, iar pentru minuni eu nu știu să-i mulțumesc decât lui Dumnezeu. Cel care există în fiecare dintre voi.
Daniel Sîrbu: Inițial, dupa ce am citit-o, mi-am spus că e o carte despre liniște, împăcare, frumusețe sufletească, dar mai ales despre tihna ninsorii ce tinde să acopere cu albul neprihănit orice pată gri de remușcare de prin sufletele noastre. Apoi, recitind-o, mi-am dat seama că nu e despre ultimele zile, ci despre primele dintr-o altă existență, splendidă, unde ninsoarea a adus bucuria jocului și a dragostei! Felicitari, Alexandru Mogoșeanu , pentru starea de ninsoare de martie pe care ne-ai adus-o!
Peste 10.000 de volume, multe dintre ele publicate în ultimele luni și prezentate în premieră, constituie oferta la Târgul de Carte Gaudeamus – Radio România de la Craiova, care se desfășoară până mâine, la Teatrul Național „Marin Sorescu”.
Sunt prezente peste 30 de edituri și, dacă este să judecăm după numărul mare de vizitatori la standuri, pagina tipărită pare să reziste asaltului ecranelor de calculator sau telefon mobil – spun expozanții.
Pentru cei care nu pot ajunge la târg, oferta editurilor este disponibilă şi în format online, pe pagina oficială gaudeamus.ro.
Pentru că în data de 19 februarie celebrăm „Ziua Națională Constantin Brâncuși”, la 148 de ani de la nașterea marelui sculptor român, scafandrul constănțean Pascale Roibu vrea să aducă un omagiu maestrului printr-o viitoare lucrare ce va îmbogăți Muzeul Subacvatic.
Lucrarea se va numi „Coloana Infinită a Scafandrului”, inspirată din celebra sculptură a marelui artist „Coloana Infinitului” sau „Coloana fără sfârșit”.
Viitoarea sculptură subacvatică va fi compusă din căști de scafandru greu, turnate din ciment rezistent la apă, și va avea o înălțime aproximativă de 2 metri, după cum a anunțat Pascale Roibu și a exemplificat în imagini.
Anul trecut, cu doar câteva zile înaintea vernisării expoziției „Temerarii Adâncurilor – Repere storice ale scafadreriei românești”, exploratorul Pascale Roibu a realizat, în premieră mondială, scufundarea completă a unei statui elaborate sub forma unui bust de scafandru greu.
A dorit, astfel, să marcheze 150 de ani de istorie a scafadreriei românești și să aducă un omagiu tuturor pionierilor români din acest domeniu. Echipamente vechi, utilizate de către primii scafandri români, fotografii istorice și documente din colecția lui Pascale Roibuau fost expuse în cadrul expoziției deschise de Ziua Scafandrului Român, pe 15 noiembrie.
Anterior, în anul 2019, în apropierea țărmului Mării Negre, acolo unde în antichitate acostau ambarcațiunile ce aveau ca destinație cetatea Tomis, a fost scufundat un bust al poetului roman Publius Ovidius Naso, sculptură realizată de artistul Gabi Rizea.
Poetul Ovidius sub ape, prins între zidurile cetății Tomis, este prima piesă din viitorul Muzeu Subacvatic, ce va fi realizat în Marea Neagră, la Constanța, anunța, atunci, Pascale Roibu pe pagina sa de Facebook.
De reamintit că, în martie 2022, scafandrul Pascale Roibu și-a lansat volumul „Repere istorice ale scafandreriei românești”, o istorie care prezintă lumea nevăzută de sub ape, spectaculoasă și plină de aventură, dar și o istorie secretă cu eroi multă vreme rămași anonimi.
A fost o altă premieră, la capătul a 7 ani de documentare, de căutări în arhive și 2 ani de scriere propriu – zisă.
Lansarea volumului a fost însoțită de un film de prezentare și expunerea unui costum de scafandru, la Biblioteca Județeană Constanța.
Tot atunci, Pascale Roibu ne-a dezvăluit că își dorește să finalizeze proiectul său de suflet: un Muzeu Subacvatic, lângă Cazinoul din Constanța, format din mai multe statui pe care scufundătorii, chiar și cei începători, pentru că adâncimea va fi relativ mică, de 4-6 m, să le poată admira sub apă.
De menționat este că, în 2018, scafandrul profesionist Pascale Roibu, constănțeanul care a imortalizat imagini unice din adâncurile lacului Techirghiol, a experimentat și emoția unei scufundări într-o peșteră submersă din Dobrogea, foarte aproape de Constanța.
Peștera unică în România, descoperită accidental, oferă un peisaj sublim: apa limpede precum cristalul, stalactitele, stalagmitele, rocile din calcar albicios rotunjite de vreme, toate sunt adunate într-un sanctuar inundat și păstrat secret pentru a-i feri de pericole pe aventurierii lipsiti de experiență, dar și pentru protejarea ecosistemului de acolo.
Experiența scufundării într-o peșteră submersă nu se compară cu nimic din ceea ce Pascale Roibu văzuse și trăise în lacuri sau în Marea Neagră, declara atunci exploratorul.