AUDIO | Mândri că sunt români, copiii constănțeni au celebrat Unirea Principatelor la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, într-un tradițional eveniment organizat de istoricul Lavinia Dumitrașcu
Publicat de Adina Sîrbu, 24 ianuarie 2024, 12:38
Copiii sunt cei care au celebrat, ieri, în avans, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ziua de 24 ianuarie 1859, considerată prima etapă a procesului de realizare a României Mari, prin Unirea Moldovei cu Țara Românească. Istoricul Lavinia Dumitrașcu i-a invitat pe cei mici să țină o lecție de istorie diferită de cea de la clase, prin discursuri documentate chiar de ei și prin momente artistice.
Vocile tinerilor din Corul Seminarului Teologic „Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul” din Constanța, condus de profesorul Marian Bostan, au amintit constănțenilor de curajul înaintașilor noștri și de credința lor nestrămutată într-un ideal comun – înfăptuirea României Mari.
Cercetătorul științific Lavinia Dumitrașcu, istoricul care an de an organizează, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, evenimente dedicate Unirii Principatelor Române, ne spune ce s-a întâmplat în ziua de 24 ianuarie, în urmă cu 165 de ani.
Aș vrea să facem o călătorie în timp și să ne amintim de ziua de 24 ianuarie 1859. Oare ce atmosferă era atunci, cum clocotea poporul?
Sunt mărturii care povestesc de cât de fericit era poporul pentru dubla alegere a lui Cuza. De altfel, românii l-au sprijinit, gândindu-ne că, după ce a fost ales în Moldova, pe 5 ianuarie, delegația de moldoveni trebuia să meargă la Constantinopol, prin Țara Românească, unde erau alegeri, și dau un impuls românilor din Țara Românească să-l aleagă tot pe Alexandru Ioan Cuza. Domnul Alexandru Ioan Cuza a știut să îmbine și diplomația, dar și farmecul lui personal. O diplomație aveam deosebită, cu Alecsandri, cu Ghica, cu Bolintineanu, l-am avut și pe Kogălniceanu ca prim-pion, să zicem așa, în spatele domnului. Prin toată activitatea lui și a oamenilor din jurul lui, au pus bazele statului românesc modern, prin seria de reforme în toate domeniile pe care le-a dat. Se mai numește și „Unirea Mică” nu pentru că este mai puțin importantă, ci pentru că s-au unit doar două dintre Țările Române. Apoi a venit momentul 1878, când revine Dobrogea la țară și teritoriul românesc se va mări și ce bine ar fi să se sărbătorească și în țară Ziua Dobrogei, nu numai în Dobrogea. Și apoi procesul a culminat cu 01 ianuarie 1918, când avem Marea Unire de la Alba Iulia, din păcate, prea puțin timp. Pe cei mici de grădiniță îi învătăm că trebuie să fie români și că noi suntem datori acestor oameni care au făcut România înfloritoare. Îi învățăm că trebuie, oriunde merg, să se simtă mândri că sunt români și că sunt dobrogeni, și să nu uite niciodată că, indiferent în ce parte a globului ești, sufletul tău și inima ta rămâne acasă, în casa părintească, care nu se vinde, la fel ca și pământul românesc.
Copiii care au venit la Simpozionul intitulat „24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române” ne-au mărturisit că sunt mândri că sunt români și că pot aduce un elogiu străbunilor noștri, chiar și printr-un simplu discurs pregătit și susținut de ei.
Eric, spune-mi care este mesajul tău pentru dobrogeni, pentru români în această zi?
Ar trebui să fim recunoscători pentru că a fost un adevărat efort să se producă această unire și ziua asta trebuie s-o folosim, să ne aducem aminte de acei oameni, să le aducem un fel de omagiu, ca să zic așa, chit că numai cu cuvintele noastre.
Mai întâi, fiți feliciți că suntem români, fiți fericiți că s-a întâmplat Războiul din 1877-1878, Războiul de Independență, și să sărbătoriți această zi de parcă ar fi ziua voastră de naștere. Sunt Voinea Luca Cristian de la Școala Nr. 22 „I. C. Brătianu”, Constanța.
Pur și simplu sunt recunoscătoare și foarte fericită că sunt dobrogeancă și româncă.
Ce s-a întâmplat la 24 ianuarie 1859?
Alexandru Ioan Cuza a devenit conducătorul Țării Românești, așa că s-au unit țările.
O fetiță de la Grădinița „Doi pitici” din Constanța ne-a recitat o poezie special învățată pentru acest eveniment:
Natalia:
Frunză verde de migdale, de la Milcov mai la vale, s-a încins o horă mare/ Trage hora, măi fârtate! Patru colțuri de răzbate/ Din Carpați până la mare, de la Iași la București / Tot român să întâlnești!
Ca și în cazul Revoluției de la 1848, momentul Unirii Principatelor din 1859 a însuflețit mulți artiști în întruchiparea memorabilului moment. Aceste amintiri îi aparțin tânărului Nicolae Grigorescu:
Într-o dimineață ne vine vestea că s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus șaua pe cal, și fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor.: cântece, jocuri, chiote în toate părțile. Îți ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin. Ccare cum se întâlneau vorbeau de Cuza, de Unire, se îmbrățișau și încingeau horă în mijlocul drumului. Și era un ger de crăpau pietrele! De unde mai sta cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie. Vreo săptămână n-am mai putut lucra. Plăteam câte trei și câte patru sfanți pe o gazetă și ne strângeam toți s-ascultăm noutățile – «novitale» cum se zicea pe atunci. Nici nu mai era chip să ne gândim la altceva. Mi-aduc aminte că stam seara până târziu și făceam desenuri alegorice despre Unirea Principatelor.
Reportaj realizat de Silvia Pascale/ Redactor online: Adina Sîrbu