AUDIO: Conferință la Constanța, la 160 de ani de la Congresul de Pace de la Paris

Publicat de Carmen Secuiu, 31 martie 2016, 16:00

În urmă cu puțin timp, s-a încheiat Conferința “Marile Puteri. Unirea. Basarabia, 160 de ani de la Congresul de Pace de la Paris, martie 1856”.

Evenimentul a avut loc sub patronajul Înaltpreasfinției Sale, Arhiepiscopul Tomisului, Facultatea de Teologie a Universității „Ovidius” în parteneriat cu Centrul de Cercetări Științifice Interdisciplinare “Dumitru Stăniloae” al Universității “Valahia” din Târgoviște .

”Unirea Principatelor Române, de la 1859 în context internațional”, ”Marile Puteri, Statele Naționale și Gurile Dunării între 1856 și 1858”, ”Politica refugiaților și lumea actuală” ori ”Recuperarea adevărului istoric privind Basarabia, în întâmpinarea Centenarului Marii Uniri de la 1918” sunt câteva dintre temele abordate de profesorii universitari Adrian Năstase, Radu Ştefan Vergatti sau dr. Ion Constantin, istoric.

”Eforturile trebuie să fie intense pentru a ne prezenta onorabil în 2018, când vom marca o sută de ani de la momentul fast al Marii Uniri de la 1918. Multe instituții academice din România elaborează monografii, biografii referitoare la marii artizani, care au avut un rol major în înfăptuirea Unirii”, a spus istoricul, dr Ion Constantin.

Prof. univ, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință, a adăugat faptul că acest simpozion aduce o viziune nouă asupra raportului între Marile Puteri și a exemplului românesc pe plan european și universal și face referire la temă ”Marile Puteri. Gurile Dunării și Unirea” și la cartea prezentată de prof univ. dr.Adrian Năstase, ”Cartografia Gurilor Dunării”, extrem de însemnată pentru redevenirea Mării Negre placă turnantă a comerțului între Europa și Asia.

”Generația de pașoptiști a reușit să impună această forță extraordinară Unirii, într-o Europă divizată, într-o relație cu șapte mari puteri. De aceea, putem să învățăm oricând despre eforturile de solidaritate de modul în care ne-am raportat la Marile Puteri, de felul în care am reușit mai târziu să ne păstrăm independența”, a declarat pentru Radio România Constnța prof. univ. dr. Adrian Năstase.

carmensecuiu@radioconstanta.ro

AUDIO: Științele noi, la granița dintre filosofie și teologie

Publicat de Carmen Secuiu, 3 martie 2016, 18:56

Simpozionul Național de Teologie și Filosofie găzduit de Arhiepiscopia Tomisului se va încheia la ora 19.00.
Au fost invitați, profesori universitari și preoți, de la facultățile de Teologie și Filosofie din București, Sibiu, Craiova, Constanța și Alba Iulia.

Temele abordate s-au referit la transcendență și imanență în scrierile și studiile recente.

Secțiunile au fost prezidate de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, academicianul Alexandru Surdu, prof. dr. Adrian Niculcea și academician Gheorghe Vlăduțescu.

”Dialogul dintre filosofie și teologie a existat încă de la începutul bisericii și trebuie să continue. Astfel, cele două domenii vor găsi o cale de convergență, până într-un anumit punct, după aceea teologia depășește limitele filosofiei ajungând la Dumnezeu”, a precizat IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Academicianul și filosoful, Gheorghe Vlăduțescu menționează că filosofia are de câștigat din interacțiunea cu teologia.
”Din perspectiva intersubiectivității, pe o scară a lumii, la nivelul ultim superior, din punctul de vedere al filosofiei se situează ființa și din cel al teologiei, Dumnezeu, iar noi trebuie să determinăm această întâlnire”.

La simpozionul „Transcendență și imanență în teologia și filosofia românească recentă” a fost prezent și academicianul Alexandru Surdu.
Expunerea sa a făcut referire la faptul că toate științele contemporane tind către transcendență.

”În astrofizică se vorbește despre ipoteza Big Bang-ului, se vorbește despre sfârșitul lumii și implozia finală, ce anume o să fie dincolo de această implozie, se vorbește despre psihologia transpersonală, în matematici, se vorbește despre numerele transfinite, cele care trec dincolo. Aceste științe își regăsesc conceptualizarea filosofică, dar mai cu seamă își găsesc explicațiile teologice. Dumnezeu, considerat că este dincolo de lumea aceasta, cel care reprezintă infinitul, absolutul este entitatea cea mai deosebită, despre care se poate vorbi atât în teologie, cât și în filosofie”.

carmensecuiu@radioconstanta.ro